Care dintre părinţi e bine să-l ducă pe copil la biserică?

Dragi părinţi, să ştiţi că dacă vă veți duce copiii de timpuriu la Biserică, la Sfântul Potir, aceasta va pune o temelie trainică pentru zidirea vieţii lor de mai târziu.
Dragi părinţi, să ştiţi că dacă vă veți duce copiii de timpuriu la Biserică, la Sfântul Potir, aceasta va pune o temelie trainică pentru zidirea vieţii lor de mai târziu. Cu timpul, în ei se va naşte nevoia să meargă mai des la slujbele bisericeşti.

Cum se vor bucura şi se vor linişti copiii noştri, văzând lumina domoală a candelelor şi a lumânărilor de ceară curată şi simţind aroma de tămâie din candelă!

Părinţii le vor explica simplu învăţătura de credinţă copiilor care merg pe calea Bisericii, pe înţelesul lor, ca ei să se simtă întăriţi şi să afle mântuirea, ca să se deprindă să caute rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

Nu prin alte mijloace (ceea ce pare întotdeauna mai uşor), ci în Biserică, unde primesc binecuvântare, iertare, întărirea nădejdii în mântuire.

***

Rugăciuni de seară pentru copii

Doamne, ziua s-a sfârşit,
Seara iarăşi a venit.
Peste zi ne-ai ajutat,
De-am lucrat şi-am învăţat.
Ajută-ne, Doamne sfinte,
Şi de-acum înainte.
Binele să-l săvârşim,
Fii tăi iubiţi să fim.

Altă rugăciune de seară

Pentru toate-ţi mulţumesc
Scumpul meu Tată ceresc,
Iar Tu, Bunule Iisus,
Ocroteşte-mă de sus.

***

O, Preasfanta Stapana, Fecioara, de Dumnezeu Nascatoa­re, mantuieste si ocroteste pe fiii mei (numele), pe toti pruncii, pruncele, ti­nerii, pe cei botezati si pe cei fara de nume si pe cei ce se afla in pantecele mamei lor. Ocroteste-i pe ei cu acoperamantul tau de Maica, pazeste-i pe ei intru frica de Dumnezeu si intru ascultarea de parinti si roaga-te Dom­nului nostru si Fiului tau sa le daru­iasca lor ceea ce le este de folos pen­tru mantuirea lor. Ii incredintam pe ei purtarii tale de grija, Maica, ca tu esti Acoperamant dumnezeiesc al robilor tai. Amin.

Rugaciunea parintilor pentru binecuvantarea copiilor

Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, binecuvanteaza, sfinteste, ocroteste pe acest copil al meu cu puterea facatoare de viata a Crucii Tale. Amin.

Rugaciune pentru copii

Dumnezeule, Parinte Ceresc Multindurat, miluieste pe co­piii nostri (numele) pentru care Te ru­gam cu smerenie si pe care ii lasam intr-adins ocrotirii Tale. Asaza intru ei credinta tare, invata-i pe ei cucernicia inaintea Ta si invredniceste-i pe ei sa Te iubeasca cu putere pe Tine, Zidi­torul si Mantuitorul nostru. Indreapta-i pe ei, Doamne, pe calea adevaru­lui si a binelui, ca sa savarseasca toate spre slava numelui Tau. Invata-i pe ei evlavia si viata cea virtuoasa, ca sa fie buni crestini si folositori oamenilor. Da-le lor sanatate sufleteasca si trupeasca si spor in lucrarile lor. Izbaveste-i pe ei de vicleniile diavolu­lui celui intunecat, de multimea smintelilor, de patimile cele scarnave, de toate necuratiile si de oamenii cei fara de randuiala. Pentru numele cel sfant al Fiului Tau, Domnul nostru Iisus Hristos, cu rugaciunile Preacinstitei Sale Maici si ale tuturor sfintilor, indruma-i pe ei catre limanul linistit al vesnicei Tale imparatii, ca ei impreu­na cu toti dreptii pururea sa-Ti multu­measca Tie, impreuna cu Fiul Tau cel Unul-Nascut si cu Duhul Sfant, Dom­nul de Viata facatorul. Amin.

Rugaciune mai inainte de a incepe sa-i invatam pe copii

Doamne Dumnezeule si Ziditorule al nostru, al Carui Chip suntem noi, oamenii, pe care ne-ai in­frumusetat si ne-ai ales si pe care ne-ai invatat Legea Ta cea mantuitoare; Cel ce ai descoperit tainele Tale pruncilor, lui Solomon si tuturor celor care Te cauta pe Tine, Datatorule – deschide inima, mintea si gura robilor tai aces­tia, ca sa se intelepteasca prin pute­rea legii Tale si sa cunoasca invatatu­ra care le este lor de folos pentru slava sfantului Tau nume, pentru folosul si zidirea Sfintei Tale Biserici, pentru in­telegerea binelui si savarsirea voii Ta­le. Izbaveste-i pe ei de toate rautati­le vrajmasilor, ocroteste-i pe ei in cre­dinta cea crestina si in curatie, in toata vremea vietii lor – ca sa se intareas­ca cu intelepciunea si sa implineasca poruncile Tale, si astfel inteleptiti sa preaslaveasca preasfant numele Tau si sa se faca mostenitori ai imparati­ei Tale, caci Tu esti Dumnezeu intru tot milostiv si intru tot bun, si Tie se cuvin toata slava, cinstea si inchina­ciunea, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii veci­lor. Amin.

Alte rugaciuni folositoare ale parintilor pentru copii

I

Doamne, Dumnezeule! Fiii pe care ii am sunt un dar al buna­tatii Tale. Tu ai facut a se naste in mine simtamantul care ii face scumpi inimii mele, simtamantul dragostei parin­testi. Tie Iti inchin copiii mei, Doam­ne! Binevoieste a le fi lor Parinte, caci eu sunt un neputincios muritor si fara de ajutorul Tau nu pot face nimic. Tu, Cel ce dai hrana pasarilor cerului, Cel ce pazesti floarea ce rasare in mijlocul stancilor, Parinte a toata lumea, bine­voieste a ingriji si de copiii mei, ca sa poata fi fericiti si in viata aceasta, si in cea viitoare. Ajuta-mi sa cultiv in ei bunatatea si printr-o buna crestere sa ii fac folositori semenilor. Da-le lor, Doamne, intelepciune, ca sa cunoasca si sa voiasca binele. Da-le lor comorile cele ceresti ale virtutii, ca acestea sunt bogatii nepieritoare. Nu cer pentru ei, Dumnezeul meu, bogatii pamantesti care sunt supuse stricaciunii, ci Te rog sa le dai trupuri sanatoase si iubitoare de osteneala, ca sa poata birui re­lele vietii. Pazeste inimile lor de orice alunecare pacatoasa si apara nevinovatia lor. Randuieste, Preabunule Sta­pane, ca ei sa ajunga prin harul Tau fii credinciosi ai Sfintei noastre Biserici si sa binecuvanteze numele Tau in veci.

Doamne, Dumnezeule, iar­ta-ma ca nu stiu sa cresc cum se cu­vine acesti copii pe care mi i-ai daruit! Iarta-ma, Dumnezeule, iarta-ma! In loc sa invete de la mine numai cele bune, copiii invata si cele rele si fara sa vreau devin prilej de sminteala pentru ei. Degeaba ii sfatuiesc sa faca binele si sa tina poruncile, daca ei vad ca eu nu le pazesc. Degeaba ii indemn cu vorbele, daca faptele mele nu sunt pe masura. O, cat sunt de vinovat in fata Ta si a lor! In loc sa Te marturisesc prin faptele mele, am facut impotriva. Greu cu adevarat este pentru mine, pacatosul, sa cresc copiii cum trebuie. Cum va creste un copil care nu a va­zut in parintii sai pilda de fapte bune? Iarta-ma, Doamne, iarta-ma! Iarta-i si pe parintii, pe mosii si stramosii mei, pentru toate pacatele pe care le-au savarsit, fiind prin ele pietre de poticni­re pentru urmasii lor. Indrepteaza-ma pe mine, pacatosul, Doamne, sa duc o viata curata, ca sa-mi pot indrepta co­piii pe calea poruncilor Tale. Sa vina pacea Ta peste casa noastra, sa vina peste noi mila Ta, ca sa sporim in fap­te bune si in tot ce e bineplacut Tie. Ca sa petrecem cealalta vreme a vietii noastre in pocainta si sa dobandim in aceasta viata darul Tau, iar in cealal­ta, bucuria cea vesnica. Pentru ruga­ciunile Preabinecuvantatei Nascatoa­rei de Dumnezeu si ale tuturor Sfinti­lor Tai. Amin.

II

Doamne, Dumnezeul nostru, Ce­la ce cu intelepciunea Ta ai zidit pe om si ai suflat in fata lui suflarea de viata si, binecuvantandu-l, ai zis: Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul, iar la Cana Galileei, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai binecuvantat nunta si deci nasterea de fii, cu multa umilin­ta rog marea Ta bunatate ca neincetat sa reversi harul Tau si sa Te milostivesti asupra copiilor mei, pe care Tu ai binevoit sa mi-i daruiesti. Umple-i pe ei de intelepciune si pricepere. Indreapta pasii lor pe caile omeniei, ale dreptatii, ale dragostei de oameni si ale bunei-cuviinte. Ajuta-mi a cultiva in ei bunatatea si a-i face folositori lorusi si obstii in mijlocul careia traiesc. Da-le lor comorile ceresti ale virtutii, care nu pier niciodata.

Nu cer pentru ei, Doamne, boga­tii pamantesti, ci Te rog: da-le un trup sanatos si iubitor de osteneala, pre­cum si suflet luminat si ravnitor spre tot binele, ca sa ajunga buni fii ai Sfin­tei noastre Biserici si vrednici cetateni ai Patriei, ca de-a pururi sa binecu­vanteze numele Tau. Amin!

III

Atotputernice Stapane, Ziditorul si Parintele nostru cel Ceresc, care din bunatatea si prin binecuvantarea Ta mi-ai daruit copii: Insuti pri­meste multumita si lauda inimii mele pentru acest dar; si ma invredniceste de harul si ajutorul Tau, ca sa-mi pot indruma copiii pe caile credintei, ale evlaviei si dragostei Tale, ca odata cu varsta sa creasca si in har si intelep­ciune, si sa se invredniceasca de mos­tenirea vietii vesnice. Amin.

IV

Dumnezeule, Care esti intelep­ciunea si bunatatea nesfarsita, trimite-L pe Duhul adevarului asu­pra copilului/copiilor nostru/nostri ca sa ii (le) lumineze mintea si inima cu lumina Sa. Te rugam ca invatatura sa nu-l (-i) indeparteze de Tine, ci sa fie mereu pentru el (ei) o cautare a ade­varului si o dobandire a cunostintelor necesare spre a-si implini rolul in so­cietate, pentru a-si castiga cinstit exis­tenta si pentru a-si ajuta mai bine se­menii. Amin.

V

[Pentru fiul plecat departe]

Doamne, fiul nostru se afla de­parte de noi. Ne gandim de­seori la el; fara el casa pare pustie, lip­sa lui ne face sa suferim. Dar Tu il iu­besti fara margini si esti aproape de el. Indeparteaza de la el orice primej­die trupeasca si sufleteasca, fereste-l de tovarasiile cele rele. Da-ne sa-l pu­tem revedea printre noi cat mai cu­rand. Amin.

VI

[Pentru copilul bolnav]

Doamne Iisuse, in timpul vietii Tale pamantesti Ti-ai aratat iu­birea, ai fost miscat in fata suferinte­lor si de multe ori ai vindecat pe cei bolnavi, revarsand bucuria asupra fa­miliilor lor. Copilul nostru e bolnav: noi incercam sa-l ajutam cu tot ceea ce e omeneste cu putinta. Dar ne simtim neputinciosi: viata nu e in mainile noastre. Iti oferim suferintele noastre si ale lui si le unim cu suferintele patimirii Tale. Fa ca aceasta boala sa ne ajute sa intelegem mai bine sensul vietii si daruieste fiului nostru sanata­tea, ca impreuna sa-Ti putem multumi si sa Te putem slavi intotdeauna. Faca-se voia Ta! Amin.

VII

Doamne Iisuse Hristoase, Dum­nezeul nostru, lumineaza min­tile copiilor nostri cu harul Tau cel da­tator de viata. Tu, Care dai celor in­telepti intelepciunea si celor priceputi priceperea, trimite peste ei Duhul Tau cel Sfant, datatorul intelepciunii, al cunostintei si al intelegerii. Tu i-ai lu­minat pe alesii Tai in toata vremea. Tu i-ai insuflat pe cei trei mari dascali ai lumii si Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura de Aur, si s-au aratat va­se alese ale sfinteniei, raspandind in lume dreapta credinta. Tu ai lumi­nat-o pe Sfanta Mare Mucenita Ecaterina si ea a rusinat multimea ritorilor pagani. Tu, Doamne, lumineaza-i si pe copiii nostri (numele), ca sa in­vete cele bineplacute Tie si sa se um­ple de cunostinta adevarului. Da-le lor stiinta, pricepere, rabdare si chib­zuinta. Sa nu primeasca ei cunostin­te pierzatoare de suflet, nici sa invete ce e urat de Dumnezeu. Fa-i ascultatori fata de dascalii care ii invata ce­le bune si sarguinciosi in indeplinirea celor ce li s-au randuit. Iar la vremea potrivita, Doamne, ajuta-i sa gaseasca locul in care sa foloseasca cele pe care le-au invatat si sa munceasca spre bi­nele lor si spre folosul aproapelui. Tu ii osandesti pe cei ce isi ingroapa talantii si ii binecuvantezi pe cei care ii inmultesc cu pricepere. Randuieste-le Tu, Doamne, Cel ce randuiesti toate spre mantuire, unde sa munceasca, ce sa munceasca si cum sa munceasca. Da-le lor, Doamne, spor in toata lu­crarea cea buna si ii intareste in cre­dinta, ca sa Te marturiseasca printr-o vietuire curata pana in ultima zi a vie­tii lor. Amin.

***

Sarcina, perioadă binecuvântată – viitoarea mamă, exemplu de iubire jertfelnică (Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul)
14 DECEMBRIE 2016 PR. PROF. UNIV. DR. IOAN C. TEȘU CREŞTEREA COPIILOR

La întrebarea: „Când începe educația copiilor?”, teologia ortodoxă răspunde că încă de la conceperea lor, din perioada intrauterină. Ba chiar am putea spune că și mai devreme, de la „împrietenirea” viitorilor lor părinți, pentru că încă din acele momente, aceștia își propun, în calitate de prieteni și potențiali viitori soți, idealurile lor, aspirațiile, așteptările, dorințele și speranțele lor legate de viitoarea familie pe care ar putea-o întemeia.

Foto: Andreea Trandafir
Foto: Andreea Trandafir
Nimic nu este mai frumos și mai înălțător pentru părinți decât calitatea de a aduce pe lume noi făpturi, copiii lor. Prin aceasta, ei devin împreună-lucrători cu Tatăl Ceresc, Care pe toate le-a adus de la neființă la ființă, din iubire infinită și spre ființare și fericire veșnică. Însă, în mod deosebit, de această calitate se bucură viitoarea mamă. Femeia însărcinată se află într-o perioadă binecuvântată și de grație din viața sa. Perioada sarcinii, dincolo de greutatea și dificultățile ei, este pentru aceasta una privilegiată, un timp optim pentru adâncă meditație asupra sensului propriei sale vieți, sens ce nu poate fi gândit în afara familiei și în absența darului nașterii de prunci.

Este, totodată, un timp potrivit în care să reflecteze asupra trecutului, dar mai ales asupra viitorului, a realizărilor de până la acel moment și în mod deosebit asupra împlinirilor viitoare, inaugurate prin însuși actul nașterii copilului. Un timp al dialogului interior, cu sine, dar și cu ceilalți membri ai familiei, și mai ales cu soțul ei și tatăl copiilor, privind atmosfera din căminul lor și, în special, asupra principiilor creșterii și educării viitorului copil.

Din aceste motive și înțelegând situația specială în care se află viitoarea mamă, întreaga familie, ba chiar și celelalte persoane cu care ea interacționează, au responsabilitatea de a o înconjura cu afecțiune, creându-i un climat de armonie și înțelegere, pentru ca aceasta să se „odihnească” sufletește și să se pregătească, în așteptarea copilului.

Orice neliniște trebuie înlăturată din sufletul acesteia, prin rugăciune. „Dacă mama care poartă în pântece se supără și se mâhnește, spunea Sfântul Paisie, atunci și fătul se tulbură în ea. Iar dacă mama se roagă și trăiește duhovnicește, copilașul din pântecele ei se sfințește. De aceea, femeia, atunci când este însărcinată, trebuie să rostească Rugăciunea lui Iisus, să citească puțin din Evanghelie, să psalmodieze, să nu-și pricinuiască neliniști, dar și ceilalți să caute să nu o mâhnească. Făcând astfel, copilul se va naște sfințit, iar părinții nu vor avea probleme cu el, nici când este mic, nici când va crește mare”. Responsabilitatea mamei, spunea Sfântul Paisie, crește copiii nu doar în prezent, ci pentru viitor.

În timpul sarcinii, viitoarea mamă trebuie să-și schimbe întregul stil de viață, pentru a da naștere unui copil sănătos care să fie, mai târziu, bucurie și mângâiere familiei sale. Recomandările Sfântului Părinte vizează cumpătarea generală și inițierea unui program de rugăciune stăruitoare, pentru sănătatea mamei și a viitorului copil. El recomanda încetarea sau reducerea „cât se poate de mult” a contactelor sexuale dintre soți, în perioada gravidității femeii sau „cel puțin din luna a opta”, considerând că prin neînfrânarea părinților, se transmite viitorului copil o predispoziție spre senzualitate și spre patimile trupești. Pe lângă pericolul de avort, arăta el, „embrionul participă și el, de nevoie, la plăcerea pe care o simte mama lui și astfel încă din pântece, dobândește patima. Există prunci care sug și care se aprind trupește. În timp ce există tineri de optsprezece-douăzeci de ani care au o nepătimire și nu sunt războiți de trupul lor. Cui se datorează această diferență? Stării duhovnicești a părinților. Este moștenirea duhovnicească”. Cu mult umor, ironiza pe mamele fumătoare, spunând că acestea aduc pe lume „heringi afumați”.

Principala preocupare a femeii însărcinate este aceea de a se pregăti pentru aducerea pe lume a viitorului copil, iar apoi pentru creșterea și educarea lui. De aceea, ea trebuie să-și alcătuiască un program de viață creștină, în centrul căruia să se afle rugăciunea. „Femeia, când este însărcinată, spunea Sfântul Paisie, trebuie să fie liniștită, să citească Evanghelia, să se roage, să rostească Rugăciunea lui Iisus. Astfel se sfințește și copilul. Încă de acum începe educația copilului. Să fii atent să nu mâhnești pe cea însărcinată sub niciun motiv”. Dacă părinții vor respecta un astfel de program de viețuire duhovnicească înaltă și se vor ruga, copilul se va naște sfințit, aducând multă bucurie familiei, Neamului și Bisericii.

După nașterea copilului, viața întregii familii se schimbă, aceasta fiind chemată să arate dragoste și grijă, preocupare și responsabilitate față de educarea noului „vlăstar”. Sfântul Paisie recomanda ca, după naștere, copilului să i se de un singur nume, pentru că adeseori, părinții au ajuns să se certe, ba chiar să se despartă, din cauza numelor diferite pe care a vrut fiecare să îl dea.

În privința alăptării copilului, atunci când a fost întrebat de o tânără mamă cât timp să hrănească la sân copilul, i-a răspuns că, în vremea copilăriei sale, femeile alăptau copiii până aceștia ajungeau la vârsta de cinci-șase ani, dar acum, să îi alăpteze măcar un an-doi, pentru că „laptele mamei dă sănătate copiilor ei. Prin alăptare, copiii nu sug numai lapte, ci și dragoste, afecțiune, mângâiere, siguranță, dobândind astfel un caracter puternic. Dar și pe mamă o ajută alăptarea. Atunci când mamele nu-și alăptează copiii, se crează anomalii în organismul lor, care pot duce chiar și la extirparea sânului”. Sfântul Paisie Aghioritul considera că „mama care se lenevește și nu-și alăptează copilul transmite această lenevire și copilului ei” și că acei copii care sug lapte de vacă, din cutii, nu laptele matern, când ajung mari, caută mângâiere în sticla de la tavernă, pentru că atunci când au mici, în locul afecțiunii și căldurii materne, au primit patimile părinților.

Un sfat foarte practic a dat Sfântul Paisie cu privire la activitatea și mai ales serviciul tinerei mame. Este cunoscut faptul că, în virtutea unei campanii care a avut ca scop emanciparea femeii, astăzi, cele mai multe soții și mame sunt angajate, prestând, uneori, profesii incompatibile cu firea lor delicată. Multe dintre „femeile de succes” sunt chiar mai ocupate decât soții lor, au un venit mai mare și, ceea ce s-a constatat în ultimii ani, pe fondul creșterii independenței lor sociale și economice, cele mai multe cereri de divorț sunt introduse de astfel de femei, care doresc să-și trăiască viața din plin, să se bucure de plăcerile ei, adeseori alături de alte persoane decât tatăl sau chiar „tații” copiilor lor.

Însă, tot mai multe dintre femeile și mamele de astăzi constată prețul mare al acestei emancipări, și anume trădarea căminului conjugal și negarea propriei lor vocații – de soție, dar mai ales de mamă. Timpul petrecut la serviciu este smuls din timpul care, altădată, era consacrat aproape exclusiv familiei. Or, este cunoscut faptul că, spre deosebire de bărbat, care crede că se poate împlini în viață prin muncă, în afara sau în absența familiei, femeia nu se simte nciodată cu adevărat realizată sufletește decât în sânul familiei, alături de soțul ei și, mai ales, prin copiii ei.

Serviciul sau job-ul mamei, considera Sfântul Paisie Aghioritul, este cerut de creșterea dorințelor familiei de astăzi, într-o spirală fără de sfârșit a expectanțelor și într-o comparație socială permanentă cu alții, din dorința de a-i depăși. Și în acest caz, el recomanda simplificarea vieții, stabilirea unor obiective raționale și rezonabile, decența în cele materiale și cultivarea valorilor spirituale, între care prioritatea fundamentală o are educația frumoasă a copiilor, pentru viață și spre dobândirea mântuirii.

Recomandând ca tatăl să lucreze, iar mama să stea acasă și să se ocupe de educația copiilor, el arăta, cu deosebit discernământ, că „dacă va lucra numai tatăl și se vor limita numai la strictul necesar, atunci nu va exista nici o problemă. Când însă vor lucra amândoi, pentru că, chipurile, nu le ajung banii, atunci familia se va risipi și-și va pierde sensul ei adevărat. Și atunci copiii ce să mai facă? Dacă ar trăi mai simplu, ar fi și mamele mai odihnite și s-ar bucura și copiii. … De aceea, le spun mamelor să-și simplifice viața lor, pentru a se putea ocupa mai mult de copiii lor, care au atâta nevoie de ele. Altceva este să aibă și o altă preocupare în casă și să se îndeletnicească cu ea atunci când se obosește cu copiii. Atunci când mama este în casă, îi poate supraveghea pe copii, rânduiește cum trebuie lucrurile și astfel se evită multe necazuri”.

Educația copiilor este o responsabilitate deosebit de înaltă a părinților, ce vizează însăși mântuirea generală. Din acest motiv, toate celelalte datorii de familie trebuie subordonate acesteia. Nu este destul ca mama să fie casnică. Dimpotrivă, chiar și stând acasă, ea trebuie să acorde prioritate fundamentală educației copiilor, și nu treburilor gospodărești. Ea „are răspunderea cea mai mare pentru educația copiilor” și de aceea, „este bine ca mama să se ocupe de educația copiilor, decât să se preocupe în mod exagerat de menajul casei, de lucrurile neînsuflețite. Să le vorbească despre Hristos, să le citească Viețile Sfinților și o dată cu aceasta să se ocupe și de curățirea sufletului ei, pentru a străluci duhovnicește. Viața duhovnicească a mamei va ajuta fără zgomot și sufletele copiilor ei. Astfel, și copiii ei vor trăi bucuroși, dar și ea va fi fericită, deoarece Îl are pe Hristos înlăuntrul ei. Dacă mama nu are timp să rostească nici măcar un Sfinte Dumnezeule…, atunci cum se vor sfinți copiii?”.

Surse: Preot Maxim Kozlov, Spovedania copiilor. Sfaturi practice pentru preoţi, părinţi şi copii; Cand si cum incepem sa-i vorbim copilului despre Dumnezeu; Pr. prof. dr. Ioan C Teşu, Doxologia.ro

Lasă un comentariu

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Pollyanna, jocul bucuriei


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Pollyanna, jocul bucuriei


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune