Importanța mare a Sărbătorii Sfinților 40 de Mucenici! Ce formă e bine să aibă mucenicii, bradoșii sau sfințișorii, pentru spor și belșug! Ce să pui pe ei:

Importanța mare a Sărbătorii Sfinților 40 de Mucenici! Ce formă e bine să aibă mucenicii, bradoșii sau sfințișorii, pentru spor și belșug! Ce să pui pe ei:

Istoricul sărbătorii
În anul 320, guvernatorul Armeniei, Agricolae, renumit în epocă pentru ura lui îndreptată împotriva creştinilor, a aflat că 40 de soldaţi din subordinea sa sunt creştini care nu vor să renunţe la credinţa lor şi refuză să se închine idolilor.

De aceea, guvernatorul i-a întemniţat şi, timp de 8 zile, soldaţii au fost ademeniţi cu daruri, apoi au fost bătuţi cu pietre, după obiceiul acelor timpuri. Acea pedeapsă aspră nu i-a convins pe soldaţi să renunţe la credinţa creştină, iar guvernatorul Agricolae le-a aplicat altă pedeapsă. Pentru că în acea perioadă a anului apa lacului Sevastia era foarte rece, cei 40 de soldaţi au fost obligaţi să petreacă o noapte, în apa acestuia.

La miezul nopţii, unul dintre soldaţi n-a suportat gerul şi a ieşit din lac, intrând în baia caldă cu care-i ademenea guvernatorul, în cazul în care ar fi renunţat la creştinism.

La miezul nopţii el a murit. Un temnicier a observat că lipseşte un soldat şi, impresionat de suferinţa condamnaţilor, a sărit în lac, în locul celui care a murit şi s-a declarat creştin. Sfinţii părinţi spun că, în noaptea pătimirii lor, în locul martirajului s-au petrecut numeroase minuni: apa lacului -s-a încălzit şi gheaţa s-a topit. În acest timp, în mod surprinzător, 40 de cununi strălucitoare au coborât din cer asupra soldaţilor-mucenici.

A doua zi, condamnaţii la moarte erau vii. De aceea, guvernatorul Armeniei a hotărât să-şi ducă misiunea până la capăt: el a poruncit ca osândiţii să fie scoşi din lac, să li se zdrobească fluierele picioarelor şi să fie lăsaţi să-şi dea sufletul pe malul lacului.

Şi fiecare spunând „Amin!”, şi-a încredinţat duhul lui Dumnezeu, iar numele celor 40 de Mucenici prăznuiţi la data de 9 martie sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aeţius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domiţian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

Potrivit unor documente descoperite după data martirajului, petrecut prin toamna anului 303, trupurile osândiţilor au fost arse, iar oasele care au rămas neatinse de foc, au fost găsite într-o râpă a lacului. Astfel că, după moarte, creştinii au adunat aceste sfinte odoare şi, în timp, moaştele Mucenicilor au fost răspândite în zeci de biserici ortodoxe.

Martirajul Mucenicilor din Sevastia reprezintă dăruirea lor totală pentru credinţa în Hristos.

„ Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia, prin viaţa lor au demonstrat lumii întregi că dumnezeirea şi omenitatea s-au unit neschimbător şi neamestecat pe vecie, într-o singură persoană a Domnului Iisus Hristos pentru care Sfinţii 40 de Mucenici şi-au dat viaţa”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu)
Semnificaţia cifrei opt

Tradiţia de a prepara mucenici în familie se respectă în toate zonele ţării. Femeile pregătesc 40 de figurine din aluat, numite „sfinţişori sau mucenici”, în funcţie de zona geografică. Mucenicii împletiţi din aluat dospit au forma cifrei opt şi reprezintă simbolul echilibrului cosmic, al veșniciei. Mucenicii sunt unşi cu miere, iar deasupra se presară nucă măcinată, simbolul belşugului .

Mucenicii, simbolul soldaţilor martiri din Sevastia

În Muntenia există tradiţia preparării mucenicilor cu „zeamă”. Mucenicii sunt făcuţi tot din aluat, în forma cifrei opt, apoi deasupra se toarnă un sirop preparat din apă, miere şi mirodenii. În farfurie se adaugă nucă. Figurinele din aluat sunt simbolul mucenicilor, iar siropul aminteşte de lacul îngheţat unde creştinii au primit cununa mucenicească. După preparare, mucenicii se duc la biserică pentru a fi binecuvântaţi de preoţi, iar primele porţii de mucenici se împart săracilor, copiilor din vecini, apoi rudelor.

Lasă un comentariu

Cumpără o carte:


Pe mine m-a operat Sfântul Nectarie


Patericul pe înțelesul copiilor


Colindul vieţii mele


Viața, minunile și acatistul Părintelui Ilie Lăcătușu


Sfântul Iov din Uglea (1902-1985).
Din Patericul Maramureșului


Creștinismul sau Biserica


Lângă Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor


Din temnițe spre Sinaxare – Danion Vasile (coordonator)


Doctorul de povesti


Pilde și istorisiri pentru copiii creștini.


Patericul Mirenilor


Cum sa ne crestem copiii. Canon de rugaciune pentru copilul bolnav


Minunile Sfântului Nectarie din Eghina Românească


Despre Avort- Motive, Traume, Consecințe


Vino Si Vezi! Peripetiile Unui Ortodox In Lumea Contemporana

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Pollyanna, jocul bucuriei


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune