Puțină lume știe că în România există această icoană făcătoare de minuni pictată pe ambele feţe! A fost găsită în inima unui stejar şi „a născut“ o mănăstire! Cine ajunge să se roage la această sfântă icoană are parte numai de bine!

Nu multă lume ştie că la Vâlcea există o icoană făcătoare de minuni pictată pe ambele feţe. În plus, în întreaga lume nu mai există decât trei exemplare asemănătoare şi toate în locuri celebre. Timp de două secole, a fost ferecată în argint, motiv pentru care nu s-a ştiut despre existenţa icoanei de pe verso.

O comoară istorică, unul dintre cele mai speciale şi mai valoroase lăcaşuri de cult din România se află în apropiere de Râmnicu-Vâlcea, la 25 de kilometri depărtare şi la doar 10 kilometri de staţiunea Băile Govora. Legenda locului spune că a fost construit pe locul şi din lemnul unui stejar secular în care s-a găsit o icoană făcătoare de minuni.

Mănăstirea „Dintr-un Lemn”, din comuna Frânceşti, este una dintre cele mai cunoscute aşezări monahale din întreaga ţară. Apariţia şi existenţa sa este strâns legată de o icoană cu două feţe. Multă vreme a fost cunoscută doar cea cu chipul Maicii Domnului.

Situată într-un cadru feeric, înconjurată de stejari seculari, de o frumuseţe rară şi cu o istorie bogată, ce este strâns legată de eroii aviaţiei şi ai nauticii, mănăstirea a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XVI-lea.

„A luat fiinţă la începutul secolului al XVI-lea, odată cu descoperirea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului”, povesteşte măicuţa Teodosia Barac, într-un clip de promovare a staţiunii din apropiere.
„De fapt, pe aceste locuri nu era decât un codru de stejari seculari pe acele vremuri. Şi aici se nevoia un pustnic. El este cel care a descoperit icoana făcătoare de minuni, adăpostită în scorbura unuia dintre stejari.

Tradiţia ne spune că stejarul respectiv era atât de mare încât abia putea fi cuprins de 6 – 7 persoane cu braţele întinse. În urma descoperirii icoanei, el auzea o voce din icoană spunând: „dorinţa mea este ca tu să zideşti aici, din acest copac, o mănăstire”.

Din acest motiv, el se hotărăşte şi ridică doar cu materialul acelui arbore această bisericuţă. De aici a rămas şi denumirea de „Mănăstirea Dintr-un Lemn”, masa sfântului altar fiind ridicată iniţial chiar din trunchiul stejarului purtător de icoană”, mai spune măicuţa-stareţă.

Două biserici seculare în acelaşi loc, una de lemn, alta din piatră

Însemnarea călătorului sirian se referă la bisericuţa de lemn şi la înălţarea altui lăcaş sfânt, o biserică din zid: „În vremurile vechi locuia aici un pustnic care, deşteptându-se (din somn – n.a.), a găsit într-un copac o icoană a Maicii Domnului. (…) Sunt aproximativ douăzeci de ani de când unui mare dregător (Preda Brâncoveanu), plăcându-i această biserică, cea de lemn, o lasă în vârful dealului şi zidi din jos o altă mănăstire mare din piatră, pentru călugăriţe, cu o biserică splendidă”

Doar la Ierusalim, Moscova şi Istanbul mai există icoane similare

Doar trei exemplare similare celei de la Mănăstirea Dintr-un Lemn se mai păstrează pe mapamond: la Moscova, la Istanbul şi la Ierusalim.

„Bisericuţa încântă ochiul trecătorului şi dăruieşte bucurie”

Cât despre arhitectura lăcaşului, Florin Epure adaugă: „Biserica de lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Are o formă dreptunghiulară şi nu depăşeşte patru metri în înălţime. Este înconjurată la exterior de un brâu în formă de frânghie răsucită (torsadă), săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă.

Ascunsă şi păzită de “stejari seculari”, aidoma celui din care a fost zămislită, bisericuţa Mănăstirii Dintr-un Lemn încântă ochiul trecătorului şi dăruieşte bucurie sufletelor ce zăbovesc la adăpostul zidurilor ei”, susţine omul de cultură.

Loc încărcat de istorie

„Lăcaşul sfânt, realizat cu o nemaiîntâlnită măiestrie artistică a lemnului, a fost refăcut în anul 1733, dar mai ales în perioada 1810 -1814 de Iancu Lahovary căminarul, ginerele lui Constantin Socoteanu, ruda Episcopului Grigore Socoteanu, cu cheltuiala lui, după ce aceasta suferise importante pagube în urma unui incendiu.

În această perioadă i s-a adăugat catapeteasma sculptată de meşterii ţărani din zonă, în lemn de tei, de o frumuseţe rară.

O însemnare din epocă aminteşte de această refacere: „Dumnealui, cocon Iancu zet căminar Constandin, văzând că biserica, adică bolniţa sfintei Mănăstiri au ars din întâmplare, au cugetat pentru dragostea Maicii lui Dumnezeu şi cu toată cheltuiala sa de iznoavă au făcut altă biserică, tot în acel loc”.

Bileţele cu dorinţe şi monede în trunchiurile stejarilor seculari

„Mult timp s-a crezut că lăcaşul de zid, care s-a ridicat în apropierea bisericuţei de lemn, a fost ridicat de către domnitorul Matei Basarab, care este înscris în pomelnicul mănăstirii, iar chipul său şi al Elinei Doamna apar zugrăviţi în pridvor, pentru nenumăratele danii acordate.

Dar, adevăratul ctitor al biseriici de zid este Preda Brâncoveanu, depre care Paul de Alep spune că era un foarte influent şi înstărit boier al vremii.

Există tradiţia ca pe drumul ce urcă la biserica de lemn pelerinii să lase în trunchiul stejarilor seculari monede şi bileţele cu dorinţe aşteptând ca minunea de la începuturi să lucreze şi în existenţa lor efemeră pe acest pământ.

Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul a adus de atâtea ori alinarea suferinţelor trupeşti şi sufleteşti.

Bisericuţa de lemn este un obiectiv de patrimoniu cultural naţional de o valoare inestimabilă şi un loc în care cei cu multă credinţă în Dumnezeu simt pacea şi binecuvântarea divină”, mai spune prof. dr. Florin Epure.

Încastrată în sticlă pentru a fi admirată în totalitate

Cât despre particularitatea icoanei cu două feţe, aflăm din aceeaşi sursă că a fost îmbrăcată în argint în anul 1812 şi a stat ferecată până în 2002, când a fost restaurată şi i s-a scos ferecătura. Atunci s-a descoperit că, pe spate exista o a doua faţă a Icoanei Făcătoare de Minuni, ce reprezintă scena „Judecăţii de Apoi”.

Acesta este şi motivul pentru care, astăzi, icoana este încastrată în sticlă pentru a fi admirată în totalitate.

Şi ar mai fi de adăugat şi faptul că are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1,50 m şi lată de 1,10 m. Şase oameni s-au chinuit s-o manevreze cu grijă, pentru a fi restaurată.

Lasă un comentariu

Cumpără o carte:


Pe mine m-a operat Sfântul Nectarie


Patericul pe înțelesul copiilor


Colindul vieţii mele


Viața, minunile și acatistul Părintelui Ilie Lăcătușu


Sfântul Iov din Uglea (1902-1985).
Din Patericul Maramureșului


Creștinismul sau Biserica


Lângă Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor


Din temnițe spre Sinaxare – Danion Vasile (coordonator)


Doctorul de povesti


Pilde și istorisiri pentru copiii creștini.


Patericul Mirenilor


Cum sa ne crestem copiii. Canon de rugaciune pentru copilul bolnav


Minunile Sfântului Nectarie din Eghina Românească


Despre Avort- Motive, Traume, Consecințe


Vino Si Vezi! Peripetiile Unui Ortodox In Lumea Contemporana

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Pollyanna, jocul bucuriei


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune