Sâmbătă sunt Moșii de iarnă! Uite ce trebuie să facă orice credincios pentru sufletele celor adormiți! În această zi mare să nu-ți lipsească din pomeni aceste 3 lucruri

În fiecare an, în ziua de sâmbătă dinaintea duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, creștinii ortodocși din România îi pomenesc pe cei trecuți la Domnul. Conform tradiției populare, această sărbătoare este numită și „Mosii de iarna” sau „Sambata mortilor”. În această zi în biserică sunt pomeniți oamenii care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare.

Conform datinilor străvechi, în unele zone ale țării bătrânii povestesc cum sufletele morților vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioșii dau de pomană mâncare gătită pentru că spiritele să îi ocolească.

Sufletele trecute în neființă vin astăzi să se hrănească cu mireasmă și aburii bucatelor pe care credincioșii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

În această zi obiceiul cere să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colăci, fructe sau chiar și lumânări aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.

Cei bătrâni își aduc aminte că Moșilor de iarnă li se mai spunea și Moșii de piftii și sâmbătă piftiilor. Mai mult, această este singură zi în care se mănâncă răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în aceeasta zi, a două zi erau aruncate. Altfel, frigurile și-ar fi făcut apariția în timpul verii.

De asemenea, se obișnuiește că în această zi să nu se lucreze. Toate femeile care nu țin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomană data. Mai mult, această zi trebuie respectată cu sfințenie pentru a te feri de nebunie.

De ce le spunem Moși?
Serbări dedicate străbunilor, sufletelor celor trecuți în lumea cealaltă, acestor zile le-a rămas numele de Moși. Și nu întâmplător au loc în zilele de cumpănă între anotimpuri, la solstiții și echinocții. Potrivit tradiției, strămoșii controlează ciclurile naturii. Dar și activitățile de sezon ale urmașilor. Nu există informații conform cărora această sărbătoare să-și aibă originile în creștinism. Însă ea se celebrează astăzi în biserici. Așa cum mai este cunoscută în folclor, Sâmbăta Părinților dinaintea Lăsatului de Sec. Este și ziua în care se pomenesc morții care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau cei care s-au stins fără lumânare la căpătâi.

A doua zi, duminică, în biserici se citește, la Sfânta Liturghie, fragmentul evanghelic referitor la judecata de apoi, la sfârșitul lumii. Când toți ne vom primi locul meritat, raiul sau iadul. Se spune că fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în lumea cealaltă, de o judecată menită să trimită sufletul în funcție de faptele lui în locul meritat. Dar la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată definitivă. Printre faptele care cântăresc greu în balanța deciziei finale se numără și pomenirea cuvenită strămoșilor. Dar și rugăciunile înălțate de către cei vii pentru odihna veșnică a celor dispăruți și pentru iertarea păcatelor lor. Așa se face că Biserica a ales zile speciale din an în care să le amintească credincioșilor de datoria pe care o au față de străbuni.

Ce se împarte la Moșii de iarnă
Spre deosebire de ceilalți Moși, Moșii de Iarnă aridică mai multe pretenții. Acum se împart, pe lângă bucate alese, și blide, vase noi cu mâncare. Printre cele mai răspândite pomeni se numără, la loc de cinste, plăcintele cu brânză, produsele lactate, sarmalele, răciturile, piftia, colacii cu miere şi nuci. Nu trebuie să lipsească din pomeni coliva, apa și lumânările. Este bine ca fiecare credincios să aprindă în această zi măcar câte două lumânări. Una menită să lumineze calea celor stinși din viață și alta închinată sănătății lui și a familiei.

În Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca, langă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat cât și celui care a primit. În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir și tămâiază mormintele. După slujbă, împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

Sursa: calendarortodox.ro

Lasă un comentariu

Cumpără o carte:


Pe mine m-a operat Sfântul Nectarie


Patericul pe înțelesul copiilor


Colindul vieţii mele


Viața, minunile și acatistul Părintelui Ilie Lăcătușu


Sfântul Iov din Uglea (1902-1985).
Din Patericul Maramureșului


Creștinismul sau Biserica


Lângă Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor


Din temnițe spre Sinaxare – Danion Vasile (coordonator)


Doctorul de povesti


Pilde și istorisiri pentru copiii creștini.


Patericul Mirenilor


Cum sa ne crestem copiii. Canon de rugaciune pentru copilul bolnav


Minunile Sfântului Nectarie din Eghina Românească


Despre Avort- Motive, Traume, Consecințe


Vino Si Vezi! Peripetiile Unui Ortodox In Lumea Contemporana

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Pollyanna, jocul bucuriei


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune