Tradiţii şi obiceiuri de Ziua Crucii

Una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii, este celebrată în fiecare an pe data de 14 septembrie, informează site-ul crestinortodox.

Pe data de 14 septembrie creştinii ortodocşi celebrează două evenimente importante, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost răstignit Isus Hristos: Aflarea Crucii şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum şi Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, depusă ulterior în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Ca semn de cinstire a celor două evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecărui an, în bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, prin care Sfânta Cruce este scoasă din Altar în mijlocul lăcaşurilor de cult, în timp ce enoriaşii rostesc la fiecare cerere a preotului “Doamne miluieşte”. După ce toţi credincioşii s-au închinat, pe rând, şi au sărutat Sfânta Cruce, preotul duce crucea pe iconostas, unde va rămâne până la odovania sărbătorii, ce are loc pe 21 septembrie.

Înălţarea Sfintei Cruci este o sărbătoare importantă, amintind credincioşilor despre patimile Mântuitorului, motiv pentru care în această zi se ţine post, pentru sănătatea familiei şi spor în gospodării.

În zonele viticole, după Ziua Crucii se trece la culesul viilor, pe când în alte părţi se bat nucii ori se adună ramuri de alun, despre care spune că, dacă vor fi culese de Înălţarea Sfintei Cruci, acestea vor dobândi puteri miraculoase.

Tot de Ziua Crucii credincioşii nu au voie să consume usturoi, nuci, prune sau pepeni, adică acele fructe sau legume ale căror miez se aseamănă cu o cruce.

***
Odinioară, această zi constituia un prim pas în cinstirea Mântuitorului în luna august, fiind urmată de Schimbarea la Faţă a Domnului(6 august) şi de venerarea Sfintei Marahme a Domnului (16 august). Cele trei sărbători erau considerate în legătură.
În vechime, această zi de sărbătoare era cinstită pentru ca oamenii să scape de bolile ce-i chinuiau, iar preoţii sfinţeau agheasma şi veneaua la casele credincioşilor pentru a le stropi şi a-i apăra de rele. Iată ce menţioneză Ceaslovul grec despre această zi: „Datorită mulţimii slăbiciunilor şi bolilor molipsitoare din popor, în august, potrivit unui obicei străvechi, se face procesiune cu Lemnul Sfintei Cruci din Constantinopol, pe străzi, spre sfinţirea locurilor şi alungarea bolilor (epidemiilor). În ajun, pe 31 iulie, Lemnul Crucii se scoate din trezoreria imperială şi se duce pe sfânta masă a marii biserici, Sfânta Sofia. De la această dată şi până la Adormirea Maicii Domnului, este purtată prin oraş, după săvârşirea Litiei, spre a fi venerată de popor.” Lemnul se tămâia Conform doxologia.ro, acest obicei se practica în Constantinopol (azi, Istanbul), în timpul postului Adormirii Maicii Domnului, începând cu 1 august. Lemnul Crucii era tămâiat pe drum, de un sobor de preoţi şi diaconi, făcându-se oprire la cate o fântână unde se săvârşea sfinţirea agheasmei. Zilnic, era scoasă pe străzile oraşului şi întâmpinată de credincioşi. La sfârşitul postului, Crucea era dusă înapoi, la palatul imperial. Această sărbătoare, a scoaterii Lemnului Crucii, era marcată şi prin săvârşirea Sfintei Liturghii, în orice zi a săptămânii ar fi căzut. Astăzi, doar în unele biserici ortodoxe sărbătoarea este celebrată prin Sfânta Liturghie. Cele mai mari sărbători închinate Sfintei Cruci sunt, în prezent: Înălţarea Sfintei Cruci (14 sept.) şi Duminica Sfintei Cruci din Postul mare, cu dată schimbătoare. La români, se practică din vechime sfinţirea agheazmei la 1 august (ca la orice început de lună calendaristică), dar şi venirea preotului în casele credincioşilor, de-a lungul perioadei de post, pentru a le sfinţi şi a-i binecuvânta cu semnul crucii, fără a exista o procesiune specială în acest sens. Mesaj de biruinţă Scoatere Sfintei Cruci s-a instituit la dorinţa comună a ortodocşilor greci şi rusi, pentru marcarea biruinţei simultane pe care au repurtat-o ruşii asupra bulgarilor şi grecii asupra sarazinilor. Pe 1 august, la Constantinopol era scos în procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial până la catedrala Sfânta Sofia. De aici se făceau până pe 15 august diverse procesiuni pentru a-i feri pe creştini de suferinţe şi boli. Postul ţine până pe 15 august Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 31 iulie şi ţine până în ziua praznicului, 15 august. Postul este rânduit de biserică spre aducerea aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul cu care ea însăşi, dupa tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice. Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată: Postul Naşterii Domnului, Postul Paştilor, Postul Sfinţilor Apostoli şi Postul Adormirii Maicii Domnului.

Surse: Mediafax.ro şi Adevarul.ro.

Lasă un comentariu

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Pollyanna, jocul bucuriei


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Pollyanna, jocul bucuriei


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune