Nu patima în sine este primejdia cea mai mare, ci faptul că tu eşti inconştient, că tu vrei mai departe să te îndulceşti de ea, nu lupţi ca să o dobori, ca să te aşezi pe poziţie. Atunci te ajută harul când te aşezi pe poziţie. Când nu lupţi şi te complaci în patimă, atunci te faci casă de draci şi vin fel de fel de duhuri şi de farmece.
Dar dacă eşti foarte stăpânit de un păcat şi îţi pare rău şi te aşezi pe poziţia bună împotriva păcatului, atunci îţi ajută harul. Dacă nu te aşezi pe poziţia de luptă şi te simţi bine în cloaca aceea, atunci harul nu te ajută. Şi farmecele se prind la anumite persoane, se constată. Uite, eu sunt de 50 de ani în mănăstire şi n-am văzut, n-am prea văzut în mănăstire farmece reuşite. Dar, în schimb, vine lumea fermecată!
Sunt aici, în Dobrogea, de 20 de ani şi, spuneam şi altora, n-am văzut ca aici atâta lucrare de duhuri rele, de farmece. Stăpâniţi de farmece, îi leagă ca să nu se însoare sau ca să nu mai fie buni ca potenţă bărbătească. Însă se şi vindecă pe rupte – datorită rugăciunilor – căsătoriile care sunt lovite de aceste duhuri. Vin şi se plâng: “Doamne, iartă-mă! Scapă-mă!”. Scapă pe o bucată de vreme. Dar dacă nu se astâmpără… Că a spus Mântuitorul în Evanghelie: “Ieşi din el şi să nu mai intri! Să nu mai intri în el!”. Pentru că duhurile rele se tânguiesc, sunt întristate şi se gândesc: “Ce bine era!”. Pentru că iar începi să cedezi, nu te-ai stabilit pe poziţie de dezinfectare cu îngerii lui Dumnezeu, te-ai lăsat la voia întâmplării, iar duhurile rele intră din nou.
***
Rugăciune împotriva farmecelor şi bântuirii duhurilor rele
Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra mea şi duhurile necurate nu-mi dau pace, dar întru Tine îmi pun toata nădejdea şi pazei Tale mă încredinţez întreg, că Tu cunoşti pricina răului care mă bântuie şi eşti dezlegarea tuturor legăturilor necurate. La Tine toţi perii capului meu sunt număraţi. De Tine toţi demonii ştiu şi se cutremură. Deci pe Tine Te rog, Doamne, Atotputernicule, să îndepărtezi de la mine orice duh necurat şi orice rău pierzător de suflet, scoţându-mă pe mine biruitor peste toată făcătura diavolească, sub acoperământul dreptei Tale şi întru Crucea Ta cea atotizbăvitoare. Că Tu eşti întărirea şi scăparea noastră în veci, Hristoase Dumnezeule şi Ţie slavă Îţi înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.
***
Rugăciunea împotriva DUHURILOR RELE
Doamne, Dumnezeul mântuirii noastre, Fiul Dumnezeului celui viu, Care Te porți pe heruvimi; Cel ce ești mai presus decât toată începătoria și stăpânia și puterea și domnia; Tu, cel mare și înfricoșător peste toți care sunt împrejurul Tău; Cel ce ai așezat cerul deasupra noastră și ai făcut pamantul cu tăria Ta și ai îndreptat lumea cu intelepciunea Ta; Care cutremuri din temelie cele de sub cer, încât și stâlpii lor se clătina; Cel ce zici soarelui și nu răsare, ascunzându-se după stele; Care ameninti marea și o usuci pe ea; a Cărui mânie topește stăpâniile și puterile, și din pricină Căruia pietrele s-au sfărâmat; Care ai zdrobit porțile cele de aramă și zăvoarele cele de fier le-ai rupt, pe cel tare l-ai legat și pe slujitorii lui i-ai risipit; pe tiran cu crucea Ta l-ai doborât și pe balaur cu undița întrupării Tale l-ai prins și cu lanțuri l-ai legat în întunericul iadului.
Tu, Doamne, întărirea celor ce-și pun nădejdea în Ține, zidul cel tare al celor ce și-au pus încrederea în Ține, depărtează, izgonește și împrăștie toată lucrarea diavolească, toată năvălirea satanei, toată bântuiala puterii celei potrivnice de la casă această și de la cei ce locuiesc în ea, care poartă semnul crucii Tale celei biruitoare și înfricoșătoare împotrivă demonilor, și care cheamă numele Tău cel sfânt.
Așa, Doamne, Care ai izgonit legiunea de demoni și ai poruncit duhului celui surd și mut și necurat să iasă din omul cel cuprins de el și să nu se mai intoarca; Cel ce ai nimicit toată tabără vrăjmașilor noștri cei nevăzuți, iar credincioșilor ce Te cunosc pe Ține le-ai zis: iată, va dau vouă putere să călcați peste șerpi și peste scorpii și peste toată puterea vrăjmașului, însuți, Stăpâne, păzește pe toți care sunt în casă această de toată vătămarea și ispită, izbăvindu-i de frică de noapte, de săgeată ce zboară ziua, de lucrul ce umblă în întuneric, de întâlnirea cu demonul de amiază, pentru că robii Tăi și roabele Tale și pruncii, îndulcindu-se de ajutorul Tău și cu tabără îngerească fiind păziți, toți că unul, într-un gând, cu credința să cânte: Domnul este ajutorul meu și nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul. Și iarăși: nu mă voi teme de rău, pentru că Tu cu mine ești.
Căci Tu ești, Dumnezeule, întărirea mea, Stăpânitor tare, Domn al păcii, Tata al veacului ce va să fie, și împărăția Ta este împărăția veșnică. Că a Ta, a Unuia, este împărăția și puterea și slavă, împreună cu Părintele Tău cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Arhim. Arsenie Papacioc, Cuvânt despre bucuria duhovnicească, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 170-171