Părintele Cleopa:
Învăţaţi-vă cea mai puternică rugăciune, după rugăciunea domnească „Tatăl nostru”, care este rugăciunea inimii, adică să zici mereu în minte şi în inimă: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”.
Sau poţi să zici şi aşa: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”
Aceasta este o rugăciune scurtă, dar are mare putere. Este bine s-o repeţi şi în tren şi pe drum şi acasă, până ce adormi seara s-o ai în gură. Dacă ai numele lui Iisus Hristos, nu mai ai năluciri prin somn şi supărări şi visuri urâte, pentru că nu se poate apropia satana de locul acela unde se pomeneşte numele Mântuitorului cu toată inima, cu toată dragostea.
Sursa: Ne vorbeşte părintele Cleopa vol 7, Ed. Mănăstirea Sihăstria.
Părintele Arsenie Boca:
Când ziceți: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu”, atunci să inspirați, ca și cum Îl primești pe Mântuitorul, Dumnezeul nostru, iar când ziceți: „Miluiește-mă pe mine, păcătosul” – atunci să expirați ca și când ați da afară tot răul.
Când eram copil nici nu știam dacă respir, numai după aceea am băgat de seamă.
Mulți sunt mai slabi și nu pot să ajungă acolo, la rugăciunea minții, unde trebuie. Firește, cine nu poate, nu poate, dar toți sunt datori să încerce. (…)
De aceea trebuie să rumegați neîncetat rugăciunea asta, că mintea este ca o moară, ce pui de dimineață în moară aceea macină toată ziua. Dacă pui grâu, macină grâu, iar dacă nu pui nimic, atunci vine satana și-ți presară neghină.
Sursa: Părintele Arsenie Boca, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca – Rostul încercărilor, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2008, pp. 175-176.
Starețul Haralambie Dionisiatul:
Îţi scriu toate acestea, fiindcă în primul rând văd că ai multă sete să înveţi rugăciunea şi să te foloseşti, iar în al doilea rând, pentru că sunt interesaţi şi alţi prieteni de-ai tăi să înveţe această lucrare. Îmi mai scrii să-ţi spun dacă eşti bun de călugăr.
Văd semne bune la tine, dar cel mai bine este să te încerc de aproape. Când vei găsi un prilej bun, vino câteva zile să stai împreună cu noi. Fiindcă te osteneşti zilnic şi nu poţi să te rogi multe ore, pune-ţi în program să te scoli dimineaţa cât mai devreme.
Până pleci la lucru, să spui mereu rugăciunea (n.r. ‒ rugăciunea minții, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!) şi să faci şi cincizeci de metanii. În duminici şi sărbători, fiindcă nu lucrezi, străduieşte-te pe cât poţi să foloseşti timpul cât mai bine.
În duminici şi la marile sărbători Hristos dă har îndoit (n.r. ‒ de două ori mai mult). Îmi aduc aminte că atunci când vieţuiam în ascultare cu stareţul meu lucram puţine ore zilnic, numai câte erau necesare pentru câştigarea hranei zilnice. Dar în duminici şi sărbători întotdeauna aveam nelucrare.
Sursa: Monahul Iosif Dionisiatul, Starețul Haralambie ‒ Dascălul rugăciunii minții, traducere și editare de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2005, pp. 210-211
