Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, sau “Athosul românesc” cum i se mai spune, este unică în țara noastră prin rânduielile Sfântului Calinic de la Cernica, pe care le ține cu strictețe. Aici, femeile nu au voie să intre, nu se mănâncă carne, iar slujba de noapte începe la miezul nopții și ține până dimineața.
Prima așezare monahală în această zonă datează din 1710, întemeiată de monahii Ilarion și Ștefan. În 1857, Sfântul Calinic vizitează așezământul, iar doi ani mai târziu încep lucrările de construire a noului lăcaș. Construcția s-a realizat după planurile Sfântului Calinic, de asemenea și pictura bisericii.
Sfântul Calinic vrea să așeze aici rânduiala pe care o au mănăstirile din Sfântul Munte. Pentru aceasta, îl aduce din muntele Athos pe Policarp Nisipeanu, fostul său ucenic, care vine cu alți doi monahi. Astfel, rânduiala slujbelor de la părintele Policarp și până în prezent rămâne neschimbată. În 1868, Sfântul Calinic așază la aproape doi kilometri de mănăstire o piatră de legământ prin care oprește intrarea femeilor în mănăstire. Pe această piatră stau scrise cu litere chirilice atât binecuvântări pentru femeile care respectă legământul cât și blesteme pentru cele care nu-l respectă.
Iată conținutul scrierii: ”Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului, Noului Severin, 17 ian. 1867.”
De-a lungul timpului, acest legământ al Sfântului Calinic s-a adeverit prin mai multe cazuri. Unele femei care nu au ținut cont de această interdicție au primit de la Dumnezeu semne doveditoare și mustrări pentru îndrăzneala lor. Iar altele, care nu s-au pocăit pentru fapta lor, și-au aflat chiar și sfârșitul.
Mănăstirea Frăsinei rămâne pentru români o binecuvântare a lui Dumnezeu și a Sfântului Calinic. De aproape un secol și jumătate aici se ține neîntrerupt rânduiala Sfântului Munte, făcând din mănăstirea noastră un mic Athos românesc.