Când te trezeşti noaptea, să nu te întorci pe partea cealaltă ca să adormi la loc, ci să te ridici, să îngenunchezi în faţa lui Hristos răstignit şi a sfinţilor Săi şi să te rogi cu smerenie şi cu iubire.
Într-una dintre vizitele mele la Părintele, mi-am amintit şi i-am pomenit un fragment din cuvântarea Sfântului Ioan Gură de Aur despre rugăciune: „Aşa cum rugăciunile făcute noaptea de Apostolii Pavel şi Sila au deschis porţile temniţei, tot aşa şi rugăciunea făcută noaptea de către creştini poate deschide porţile Cerurilor”. Bătrânul s-a bucurat mult când a auzit acestea.
‒ Foarte frumos, mi-a spus vesel. Unde ai găsit fragmentul? Să-l copiezi şi să mi-l aduci şi mie în întregime. Aşa este, cum zice Sfântul Ioan Gură de Aur, aşa se întâmplă la rugăciunile de noapte. Când te trezeşti noaptea, să nu te întorci pe partea cealaltă ca să adormi la loc, ci să te ridici, să îngenunchezi în faţa lui Hristos răstignit şi a sfinţilor Săi şi să te rogi cu smerenie şi cu iubire. O jumătate de oră, un sfert, zece minute, cinci, cât poţi. Vei afla mare ajutor. Să te duci şi la privegheri.
Părintele nu mi-a zis nimic despre el, dar, din ce am aflat de la un restrâns cerc de apropiaţi ai săi, chiar dacă nu citise acea Omilie a Sfântului Ioan Gură de Aur, o punea în practică în fiecare noapte. Ba mai mult, făcuse înţelegere cu mulţi dintre fiii săi duhovniceşti să se roage împreună, la anumite ore, în fiecare seară. Această comuniune în rugăciune dintre Părinte şi fiii duhovniceşti îi unea, în chip tainic, cu Hristos, şi între ei, şi le era de mare ajutor în viaţă.
Dacă v-ați obișnuit să spuneți rugăciunea sau vreun psalm în mijlocul somnului, veți alunga toate gândurile rele care vă războiesc în acel ceas.
În decursul nopții, ori de câte ori vă treziți, pentru puțin și înainte să vă ia din nou somnul, să vă rugați așa cum sunteți, întinși. Aceasta nu este un lucru rău, dimpotrivă: dacă v-ați obișnuit să spuneți rugăciunea sau vreun psalm în mijlocul somnului, veți alunga toate gândurile rele care vă războiesc în acel ceas.
***
În fiecare seară, oricât de obosiți ați fi, nu pregetați să alergați la Acela. Să vă rugați în genunchi sau șezând. Și, când puteți, să vă ridicați în picioare. Nu are atâta importanță poziția, este suficient să faceți rugăciune. Să vă rugați Domnului pentru ziua care a trecut, oricât de grea a fost, să-L rugați pentru o noapte bună și să cereți iertare, cu pocăință adâncă, pentru greșelile voastre!
***
Cei mari trebuie să se poarte cu nobleţe. Ei să rostească toate rugăciunile de seară, iar copiilor lor să le spună: „Dacă vreţi, puteţi rămâne şi voi puţin”.
– Părinte, rugăciunile de seară trebuie făcute de către toţi membrii familiei, împreună?
– Cei mari trebuie să se poarte cu nobleţe. Ei să rostească toate rugăciunile de seară, iar copiilor lor să le spună: „Dacă vreţi, puteţi rămâne şi voi puţin”. Atunci când copiii sunt mai mărişori, familia poate avea un program de rugăciune. De pildă, cei mari să se roage cincisprezece minute, iar copiii două sau cinci minute, şi, dacă vor, se pot ruga şi mai mult. Dacă părinţii îi vor ţine pe copii la toate rugăciunile de seară, aceştia se vor revolta, nu trebuie siliţi, pentru că ei nu au înţeles încă puterea şi valoarea rugăciunii.
Părinţii pot mânca şi fasole şi orice altă mâncare consistentă. Dar dacă copilul încă mai bea lapte, îi vor spune oare să mănânce carne, deoarece este mai întăritoare? Se poate ca ea să fie mai întăritoare, dar sărmanul copil nu o poate mistui. De aceea, la început îi dau puţină cărniţă cu supă, ca să vrea să mai mănânce şi a doua oară.
Sursa: doxologia.ro