Astăzi sărbătorim o mare Sfântă: Sfânta Nina luminătoarea Georgiei. Rugăciunea zilei de astăzi este extrem de benefică pentru mântuirea sufletelor noastre.
Sfânta Nina s-a născut în Capadocia unde tatăl ei, Zavulon era georgian de origine şi slujea ca ostaş în armata împăratului Maximian. Mama sa, Suzana era născută în Capadocia şi se spune că era sora lui Iuvenalie, episcopul ierusalimului. De altfel, prin mama sa, se spune că Sfânta Nina era chiar rudă de sânge cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe faţă de care ea avea o mare evlavie.
Suzana şi fratele ei Iuvenalie au rămas orfani de mici şi au plecat la Ierusalim unde Iuvenalie a ajuns iconom la Sfântul Mormânt iar Suzana a intrat în slujba diaconiţei Sara-Niofora din Betleem.
Pe de altă parte Zavulon, tatăl sfintei Nina, era soldat la Roma şi pentru că era destoinic urca în ierarhia armate imperiale. Când francii au pornit răscoală împăratul i-a dat comanda lui Zavulon iar când i-a învins pe franci aceştia i-au cerut să să-i boteze în numele Dumnezeului lui care i-a dat puterea să-i înfrângă. Zabulon nu numai că i-a botezat dar l-a convins pe împărat să le cruţe viaţa şi timp de 10 zile preoţii au botezat la franci pe în apa Gadamar, iar el a plecat în Ţara Sfântă ca să aducă mulţumire lui Dumnezeu. Acolo, la Mormântul Sfânt a cunoscut el pe Iuvenalie şi pe sora lui Suzana, pe care la sfatul diaconiţei Sara-Niofora a lat-o de soţie. Din această pereche binecuvântată s-a născut Nina, iar când copila împlinit 12 ani Zabulon a simţit chemarea Dumnezeiească şi cu acordul soţiei lui şi binecuvântarea episcopului a plecat în pustia Iordanului şi nu s-a mai ştiut nimic despre el.
Suzana a fost rânduită diaconiţă la Biserica Învierii unde avea în grijă femeile bolnave, iar micuţa Nina a fost dat în grija bătrânei Niofora cea plină de înţelepciune şi cucernicie.
Micuţa Nina învăţa tot ce ştia Niofora despre adevărurile credinţei, avea ascultare şi mare râvnă în învăţare. Odată, când citeau din Evanghelie, micuţa Nina s-a întrebat ce s-a ales de cămaşa lui Hristos, iar maica Niovora i-a povestit că s-ar afla în Iviria dusă de un rabin care a cumpărat-o de la soldatul care a câştigat-o la sorţi. De atunci Nina nu a mai avut somn de dorinţa de a vedea cu ochii ei cămaşa Mântuitorului. Într-o noapte i s-a arătat în vis Maica Domnului care i-a dat o cruce din mlădiţe viţă de vie şi a încurajat-o să plece să vadă cămaşa cu ochii ei iar crucea o va proteja. Când s-a trezit avea în mâini crucea din vis şi pe dată a mers la fratele ei care, recunoscând semnul dumnezeiesc, i-a dat pe loc binecuvântarea. Atunci, din Ierusalim plecau spre Armenia 35 de fecioare, printre care Ripsimia şi maica lor duhovnicească, Gaiani, care fugeau de împăratul Diocleţian, ce o dorea pe Ripsimia de nevastă iar ea voia să rămână curată şi să devină mireasă a lui Hristos. Sfânta Nina s-a însoţit cu ele şi a scăpat ca printr-o minune de mucenicie atunci când regele Armeniei le-a capturat, le-a torturat şi le-a ucis, iar pomenirea lor se face la 30 septembrie.
Sfânta şi-a continuat drumul şi de una singură îndrumată numai de îngeri. Într-o noapte a adormit cuprinsă de disperare penrtă că înşi pierduse nădejdea. În vis a venit un bărbat plin de bunsimţ, cu părul căzut pe umeri care i-a dat un sul de hârtie şi i-a spus: citeşte-l cu atenţie! Când s-a trezit avea în mână sulul şi pe el scria “Adevărat zic vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce-a făcut ea, spre pomenirea ei (Matei 26, 13)”.
Visul a îmbărbătat-o pe sfântă care a câpătat astfel încredere în ea şi a plecat mai departe în drumul ei şi a ajuns în oraşul armean Urbnisi, unde a primit găzduiere la nişte evrei. Acolo a început a învăţa limba şi obiceiurile locului.
Odată s-a făcut adunare mare penntru a aduce jertfă idolilor lor iar sfânta se ruga a sfântul Ilie. Deodată s-a pornit o furtună şi trăsnetele au lovit templul prefăcând totul în praf şi pulbere de căutau regii şi preoţii a odua zi idolii prin ţărână şi noroi.
Când trecea pe lângă casa grădinarului regal, soţia grădinarului a ieşit în calea ei şi a rugat-o să stea la dânşii, ca o soră. Ei au fost primii georgieni care au crezut în Hristos iar Anastasia deşi până atunci fusese stearpă a născut copii mulţi. Apoi a vindecat pruncul pe moarte al unei femei. De atunci multe minuni a făcut cu crucea ei de mlădiţe în timp ce predica Evanghelia şi îi chema pe georgieni, păgâni şi evrei la pocăinţă şi la credinţa în Iisus Hristos.
Când a întrebat de cămaşa Mântuitorului a aflat că evreul care a cumpărat-o la Ierusalim a adus cămaşa în Iviria dar sora lui a luat-o în mâini a sărutat-o şi a căzut moartă, dar cu mânile încleştate pe cămaşă de nimeni nu a mai reuşit să i-o scoată din mâini, aşa că a fost înmormântată, în loc tainic, împreună cu cămaşa. Se spunea că a fost înmormântată sub un anume cedru care acum se afla în mijlocul grădinii regale, iar Nina acum mergea acolo să se roage.
Ea a convertit mai întâi pe regina Nana şi mai apoi, deşi s-a împotrivit tare, până la urmă, cu multe semne şi minuni, l-a convertit şi pe regele Mirian.
Mirian a devenit pentru Georgia ceea ce Constantin a fost pentru Imperiul Roman întrucât Domnul îl alesese pe el pentru a aduce poporul ivir la dreapta credinţă.
Sfânta Nina, în georgiană Nino, se cinsteşte întocmai cu apostolii.
Rugăciune către Sfânta Nina
Slujitoare a cuvântului dumnezeiesc, cea întocmai cu Apostolii, Nina, lui Andrei cel întâi chemat şi altor apostoli în apostolească propovăduire te-ai asemănat, luminătoarea Iviriei şi alăută a Duhului Sfânt, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.