Ce faci dacă nu găsești persoana potrivită cu care să-ți împarți viața?

Advertisement

Sunt persoane care cred că nu sunt capabile să iubească și nici să fie iubite. Aici apare neîncrederea de sine și pierderea speranței că vor găsi la un moment dat pe cineva cu care să-și împartă viața. Iată de ce se întâmplă asta:

Depinde cum înţelegem dragostea. Dacă vom gândi acest sentiment aşa cum este el descris în Evgheni Oneghin sau în Romeo şi Julieta, atunci este mai bine să nu aşteptăm astfel de stări emoţionale. Poate e mai bine că Domnul nu ne trimite astfel de pasiuni, care în literatura artistică stau sub numele de „dragoste”. Chiar dacă nu visăm la pasiuni trupeşti grosolane, aşa cum este tendinţa astăzi, tot vorbim de pasiuni, şi de aceea nu trebuie să aşteptăm o astfel de evoluţie a vieţii noastre sentimentale.


Dacă prin lipsa capacităţii de a iubi înţelegem respingerea emoţională a vreunui om care, în conformitate cu gândirea logică, ar trebui să ni se potrivească, dar pe care nu-l primeşte sufletul şi lângă care nu vrem să fim aproape nici măcar un minut, abia aşteptând să plece, atunci sigur că nu are rost să ne legăm viaţa de unul ca acesta.

Cel care poate trăi în rugăciune, cu nădejdea că Dumnezeu îi va trimite omul cu care se va înţelege de minune, acela va ajunge să aibă ceea ce cere. Despre aceasta mărturiseşte întreaga experienţă a Bisericii.

Pr. Maxim Kozlov

În primul rând, trebuie să cereţi de la Domnul Dumnezeu, de la Maica Domnului şi de la toți sfinţii, din toate simţirile sufletului şi inimii dumneavoastră, ca Domnul Dumnezeu să vă arate mila şi voia Lui cea sfântă.

În al doilea rând, trebuie să-i întrebaţi pe oamenii încercaţi: pe părinţii dumneavoastră şi pe alţii, care cunosc viaţa, faptele şi purtarea celui cu care doriţi să întemeiaţi o familie. După ce vă veţi fi încredinţat că e om cinstit, puteţi, cu binecuvântarea lui Dumnezeu şi a părinţilor dumneavoastră, să săvârşiţi sfânta nuntă legiuită.

Nu vă grăbiţi însă, ci luaţi-o cu prevedere şi chibzuinţă. Toate trebuie cercetate şi puse la încercare, nu lăsate la voia întâmplării, fiindcă nunta este sfântă şi căsnicia evlavioasă e viaţă sfântă. (Sfântul Iona de la Kiev)

Sursa: Cum să ne întemeiem o familie ortodoxă: 250 de sfaturi înţelepte pentru soţ şi soţie de la sfinţi şi mari duhovnici, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, p. 5.

Trebuie să lăsăm libertatea harului şi intervenţiei lui Dumnezeu, în ceea ce priveşte căsătoria.

Oricât de sigur ar fi cineva, oricât de bine ar înţelege, oricât de ascuţită ar avea mintea, trebuie să se lase în mâinile lui Dumnezeu şi să se roage Lui, pentru a se căsători. Lucrul acesta nu se mai întamplă astăzi.

Eu v-aş îndemna, tinerilor şi tinerelor – preot fiind, să mi se ierte ceea ce voi grăi din multă iubire – ca tema căsătoriei să fie rugăciunea voastră ascunsă. Să faceţi o rugăciune tainică, de care să ştiţi doar voi. Să vă rugaţi ca Dumnezeu să vă ajute să reuşiţi în căsătorie. Dumnezeu să vă ajute şi să rânduiască astfel lucrurile, încât să vă trimită persoana care vi se potriveşte, care vă este pe măsură. Dumnezeu să rânduiască în aşa fel lucrurile, încât să deveniţi una, iar căsătoria voastră să fie reuşită.

Sursa: Arhimandrit Simeon Kraiopoulos, Adolescenţa. Fecioria. Căsătoria, Editura Bizantină, Bucureşti 2010, p. 214.

Lasă un comentariu