Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 20 iunie, în a doua zi de Rusalii, marele praznic împărătesc al Sfintei Treimi.
De Sfânta Treime, Biserica ortodoxă prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Preasfintei Treimi, așa cum spune Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: ”Întru această zi, prăznuim pe însuși Preasfântul și de viață făcătorul și intru tot puternicul Duh, Care este unul din Treime Dumnezeu.”
În calendarele românești, această zi e trecută ca sărbătoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de dată mai nouă, reprezintă probabil o influență catolică (la catolici, Sfânta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii). În secolul XII, nici în Apus nu era încă generalizată o asemenea sărbătoare, ci era privită în unele mănăstiri ca o inovație; ea a fost stabilită definitiv în Apus abia la 1334.
În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe însă, Lunea de după Rusalii este numită încă Lunea Sfântului Duh, ca in Penticostar.
Obiceiuri în a Doua ZI de RUSALII
Creştinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în zona Moldovei şi a Transilvaniei, 7 zile în zona Munteniei şi a Olteniei, iar în zona Banatului, timp de 8 zile.
Se zice că trebuie să respecţi zilele ielelor. Acestea încep de sâmbăta seara, înainte de Duminica Mare sau de Rusalii şi ţin până în ziua de luni după-amiaza din săptămâna a doua de după Rusalii, când pleacă de unde au venit. În această perioadă, cei vii duc ofrande sufletelor răposaţilor împiedicândule să mai zăbovească în această lume.
Cine munceşte în zilele ielelor e aspru pedepsit: ele stârnesc vânturile mari, aduc grindină, iau laptele vacilor sau le omoară, iau copii mici sau aprind casele celor ce nu le arată supunere. Cine are de umblat noaptea şi se teme de dânsele, trebuie să poarte cu el usturoi şi pelin.
De Rusalii, se ţine “Udatul nevestelor”. Potrivit tradiţiei, femeile trebuie stropite cu apă, să rămână sănătoase şi frumoase tot anul.
În a doua zi de Rusalii, cete de feciori dansează din casă în casă, pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă, sare sau bani. Jocul Călușarilor este întâlnit mai des în Oltenia.
Dansul Căluşarilor are diverse funcţii şi semnificaţii:
– transferul fertilităţii divine prin descântarea, în timpul jocului, a bolovanului de sare pentru animale şi a farfuriei cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor;
– grăbirea căsătoriei fetelor;
– vindecarea persoanelor „luate din Căluş”;
– alungarea Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe, săbii din lemn, arcuri cu săgeţi), prin scene războinice, prin plante magice (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor care imită uneori mersul la trap sau în galop al cailor, prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălăi şi clopoţei.