Sfânta Irina ne veghează. Deși multe dintre noi îi poartă numele, puțină lume o cinstește cum se cuvine pe Sfânta Mare Mucenică Irina. Ea este celebrată an de an, pe 5 mai.
Despre Sfânta Irina, despre viața ei, au rămas doar scrierile lui Apelian, un înțelept bătrân. Dar ce mult a îndurat unica fiică a regelui păgân al cetății Maghedon, Liciniu! Numele ei a fost Penelope. Pe când avea 6 ani, tatăl ei a poruncit să fie închisă în afara cetății. Într-un turn cu multe încăperi, împreună cu 13 fecioare, o învățătoare și înțeleptul Apelian.
Într-o noapte, fetei i s-a arătat în vis un înger, care i-a spus că nu se va numi Penelope, ci Irina, că le va fi „multora scăpare și adăpostire”, că prin ea „se vor mântui multe suflete, iar numele tău va fi mare în toată lumea”. A primit învățături despre Iisus Hristos de la Apelian și a fost botezată de Timotei, ucenicul Sfântului Apostol Pavel.
Patimile sfințesc oamenii
Trecerea Irinei la creștinism i-a înfuriat tatăl. Pentru că refuza orice pețitor, a fost supusă multor chinuri. Dumnezeu i-a trimis semne: un porumbel cu o ramură de măslin, pe care a pus-o pe masă; un vultur cu o coroană de flori în cioc, lăsată tot pe masă şi un corb cu un şarpe, aruncat pe masă. Apelian i-a explicat că porumbelul era educaţia ei, ramura de măslin era harul divin, vulturul și cununa de flori reprezentau succesul de care avea să se bucure, iar corbul şi şarpele prevesteau suferinţele pe care urma să le îndure.
De aici au început torturile. În urma minunilor înfăptuite cu rugăciunile sfintei, regele și soția lui au trecut la credința creștină, iar Irina a plecat să propovăduiască în lume cuvântul lui Hristos, cu Apelian. A fost torturată și de alți regi, Sedechie, Savorie, Numerian și Vaudon care, după ce au văzut minunile ei, s-au convertit.
Sfânta Irina ajută și alină sufletele
Pe când se îndrepta către Efes, a simțit că i se apropia sfârșitul. A găsit un mormânt într-o peşteră și, făcându-şi semnul crucii, a intrat în el. Le-a cerut însoțitorilor să astupe intrarea cu o piatră mare. Nu se știe ce s-a întâmplat apoi, însă unele scrieri spun că, după câteva zile, când însoțitorii ei au revenit, sfânta nu se mai afla în mormânt. Alții spun că moaștele ei se află la Mănăstirea Bronta, din insula Samos şi la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul din Patmos, în Grecia, iar capul, la biserica Sfântul Vasile din St. Louis, Missouri.
La Sfânta Irina se roagă cei care doresc o căsătorie grabnică şi fericită, iar în Grecia, este orcotitoarea poliţiştilor. Numele Irina provine de la Eirene, zeița păcii în mitologia greacă. Se spune că ar deriva și din limba ebraică, crezându-se că cei ce poartă acest nume primesc și răspândesc pe pământ pacea lui Hristos.