A început Postul Sfinților Apostoli! Ține-l și tu cu credință ca să ai mare ajutor de la ei.
***
Deseori se întâmplă, intrând în biserică și privind la icoane sau la chipurile sfinților de pe pereții locașurilor sfinte, să ne punem întrebarea: de ce unii sfinți sunt zugrăviți cu unele unelte sau arme? Și după cum este obiceiul, fără să întrebe de „preoții Bisericii” (Iac. 5, 14) încep singuri, în sinea lor, să explice: c-am ce-ar însemna aceasta. Ei bine, dacă deja este cunoscută viața sfântului, atunci poate să-și dea bine seama ce-ar fi dorit să redea scriitorul icoanei.
Trebuie să știm, că în iconografia Ortodoxă, fiecare element reprezintă ceva: dacă nu din viața sfântului, atunci ceva simbolic care este legat de viața Bisericii. Așa se întâmplă și în cazul cu icoana Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Zugrăviți pe icoane, îi putem deosebi pe acești doi Apostoli prin aceea că Sfântul Apostol Petru este zugrăvit cu chei în mâna dreaptă, iar Sfântul Apostol Pavel cu sabie. Care este cauza că unul este zugrăvit cu chei, iar celălalt cu sabie? Voi încerca pe bază Sfintei Scripturi să dau un răspuns la această întrebare.
„Cheile Împărăției Cerurilor” sunt al Sfântului Petru
Cheile din icoana Sf. Ap. Petru înseamnă „Cheile Împărăției Cerurilor”, pe care Domnul nostru Iisus Hristos, în timpul vieții sale pământești, a făgăduit că le va da acestui mare apostol pentru mărturisirea lui hotărâtoare, că El este „Fiul lui Dumnezeu”. Evenimentul dat s-a petrecut în felul următor: „Și venind Iisus în părțile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au răspuns: Unii, Ion Botezătorul, alții Ilie, alții Ieremia sau unul dintre prooroci. Și le-a zis: Dar voi cine ziceți că sunt? Răspunzând Simon Petru a zis. Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (Mt. XVI 13-16). Pentru această hotărâtoare mărturisire Mântuitorul îl fericește pe Sf. Apostol, zicând: „Fericit ești Simone, fiul lui Iona, că nu trup și sânge ți-au descoperit tie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri” (Mt. XVI, 17). Și după această mărturisire, pe care el cel dintâi a făcut-o, Mântuitorul i-a zis: „… tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserică Mea și porțile iadului nu o vor birui, apoi mai adaugă Hristos, și îți voi da ție cheile împărăției cerurilor” (Mt. XVI, 18-19).
Prin cheile care i s-au dat Sf. Ap. Petru se înțelege împărăția darului sau Biserica, pe care Mântuitorul a făgăduit că o va zidi pe piatra credinței și a mărturisirii lui Petru.
Cum însă trebuie de înțeles înmânarea cheilor de la Împărăția Cerului Sf. Ap. Petru?
După obiceiul popoarelor vechi precum și a evreilor înmânarea cheilor înseamnă încredințarea stăpâniei asupra casei sau asupra averii (Îs. XXII, 22; Apoc. III, 7). Potrivit cu acestea și cuvintele Mântuitorului: „și-ți voi, da ție cheile Împărăției Cerului”, trebuie de înțeles prin acestea că Sf. Ap. Petru i s-a dat puterea de a închide și a deschide intrarea în această împărăție, de a primi în sânul Bisericii sau de îndepărta de la ea.
De această putere este legată și altceva: de-a lega și a dezlega păcatele oamenilor. Pentru că numai acela poate să fie membru al Bisericii, care prin pocăință va primi iertarea păcatelor, care se dă de Dumnezeu prin slujitorii Bisericii. Prin urmare, când Mântuitorul i-a dat Sf. Ap. Petru cheile, prin aceasta l-a împuternicit să lege și să dezlege păcatele oamenilor: „și orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri” (Mt. XVI, 19).
Și deoarece Sf. Ap. Petru, cel dintâi a mărturisit că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, tot cel dintâi dintre Apostoli a primit și făgăduința că va avea cheile
Din contextul Scripturii vedem că Mântuitorul a făgăduit că va da tuturor Apostolilor putere. Aceasta se întâmplă doar peste câteva zile de la mărturisirea marelui Apostol: “oricâte veți lega pe pământ, le spune Hristos, vor fi legate și în cer, și oricâte veți dezlega pe pământ vor fi dezlegate și în cer” (Mt. XVIII, 18). Doar după învierea Să, El a dat această putere atât Sf. Apostoli, cît și urmașilor lor, episcopi și preoți. Arătându-se ucenicilor Săi după înviere, El a suflat asupra lor și le-a zis: „Luați Duh Sfânt; cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute” (In. XX, 22-23).
Deci, când vedem pe icoană pe Sfântul Apostol Petru cu cheile în mână, trebuie în primul rând să ne amintim și să preamărim mărturisirea lui hotărâtoare a dumnezeirii lui Iisus Hristos. Iar în al doilea rând, în fața Sf. Ap. Petru, care ține în mână cheile, noi trebuie să vedem chipul sau simbolul stăpânirii bisericiesti, care are împuternicire de la Domnul nostru Iisus Hristos să lege și să dezlege, să ierte și să nu ierte, să deschidă și să închidă intrarea în Biserică (Mt. XVIII, 17).
„Biserica leagă, spune fericitul Augustin, și Biserica dezleagă. Biserica întemeiată pe piatra cea din capul unchiului, adică pe Domnul nostru Iisus Hristos (Efes. II, 20), leagă și dezleagă; să se înfricoșeze deci și cei legați și cei dezlegați; cei dezlegați să nu cadă iar sub aceeași osînda, iar cei legați să nu rămână în aceiași stare pentru totdeauna, având în vedere, că în afară de Biserică nu se poate primi dezlegare”.
Sf. Ap. Pavel este zugrăvit pe icoane cu sabia în mână
Care este cauza? De ce cu sabia și ce înaseamnă această sabie?
Sabia înseamnă propovăduirea sârguitoare a cuvântului lui Dumnezeu. De două ori în scrierile sale Ap. Pavel înfățișează cuvântul sub chipul sabiei. În epistola către creștinii din Efes, vorbind despre lupta necontenită, care-l așteaptă cu căpeteniile, domniile și stăpâniile veacului acesta și împotriva duhurilor răutății celor de sub cer, Sf. Apostol pentru izbânda acestei lupte dă sfat efesenilor să se îngrijească de armele duhovnicești, în numărul cărora arată și sabia duhovnicească, sub care după cum lămurește el trebuie de înțeles cuvântul lui Dumnezeu (Efes. VI, 12, 17).
În epistola sa către Evrei ca să arate puterea și lucrarea cuvântului lui Dumnezeu, Sf. Ap. Pavel îl asemăna cu o sabie ascuțită de amândouă părțile, arătând cum cuvântul lui Dumnezeu lucrează mai puternic, decât ea. „Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu și lucrător și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri și pătrunde până la despărțirea sufletului și duhului, dintre încheieturi și măduva, și destoinic este să judece simțirile și cugetările inimii” (Evr. IX, 12).
Sf. Ap. Pavel mai târziu decât toți ceilalți Apostoli a intrat în slujirea apostolică. Însă la propovăduirea acestui cuvânt, după cum el însuși a mărturisit despre sine, s-a „ostenit mai mult decât toți Apostolii” (1 Cor. XV, 10). Fiind mai înainte prigonitor (Fapt. IX, 1) marele Apostol după ce în chip minunat i s-au deschis ochii lui duhovnicești, și-a dedicat toată viață să la predicarea cuvântului lui Dumnezeu, cu scopul de-a aduce la picioarele lui Hristos cît mai multă lume. Dintr-un aprig prigonitor, el a devenit un înfocat slujitor a lui Hristos; Pe unii îi învăța cu cuvântul, pe alții îi îndruma în scris, prin epistole.
Trebuie să avem în vedere că acest înfocat slujitor a lui Hristos, care neîncetat zi și noapte lucra cu sabia cuvântului lui Dumnezeu (Fapt. XX, 27-31), care și altora a poruncit să se înarmeze cu acesta, numai el dintre toți Sfinții Apostoli, fiind scutit, ca cetățean român, de pedepse înjositoare cu lovituri pe trup (Fapt. XVI, 37-39; XXII, 25-29), și-a sfârșit viața pământească tot prin sabie. Socotindu-se tăierea capului ca o pedeapsă de cinste la români.
Deci, văzând pe Sf. Ap. Pavel ținând în mână sabia, ceia ce înseamnă cuvântul lui Dumnezeu, noi mai întâi trebuie să ne amintim și să slăvim slujirea lui înfocată la răspândirea credinței creștine, care a încetat numai după ce s-a sfârșit prin sabie.
Sursa: crestinortodox.ro