Grigorie Teologul (329-390), sărbătorit de Biserica Ortodoxă pe 25 ianuarie, a studiat în Cezareea Capadociei, Palestina, Alexandria şi Atena, unde s-a împrietenit pe Sfântul Vasile cel Mare. Opera lui Grigorie Teologul este cuprinsă în poeme, cuvântări şi scrisori, sfântul fiind cel mai mare teolog al Bisericii Creştine şi un apărător al dreptei credinţe.
Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390), cunoscut şi ca Grigorie de Nazianz, a fost un mare sfânt părinte şi învăţător al Bisericii. Prăznuirea lui se face pe 25 ianuarie, iar la 19 ianuarie se prăznuieşte aducerea moaştelor sale în biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol. De asemenea, pe 30 ianuarie, la praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi, şi sfântul Grigorie Teologul este comemorat de Biserică, împreună cu sfinţii Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur.
Sfântul Grigorie Teologul este fiul episcopului Grigorie de Nazianz și a influentei sale soții creștine, Nona. A primit educație, cunoscând, încă de foarte tânăr, învățăturile vremurilor. Și-a urmat tatăl pe scaunul episcopal. Apoi, când ereziile puneau în pericol Biserica Ortodoxă, a ajuns patriarh al Constantinopolului. A participat și la hirotonia Sfântului Vasile, la Cezareea. S-a opus încercărilor de răsturnare a ortodoxiei pentru înlocuirea ei cu un curent religios răspândit la acea vreme, arianismul. Se referea la întruparea Duhului Sfânt în Fiul lui Dumnezeu și la natura Sa. A reușit să scape de exil, împreună cu Sfântul Vasile. A slujit ca episcop 45 de ani. S-a stins din viață în jurul vârstei de 60 de ani. Numele „Teologul” i-a fost dat în urma celor „Cinci Cuvântări Teologice”, susţinute la Constantinopol. Acestea expun şi apără învăţătura despre Sfânta Treime.
Părticele din rămășițele sale pământești se află astăzi și pe meleagurile țării noastre. Sfinte moaşte ale Sfântului Grigorie Teologul se găsesc în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, la Mânăstirea Slatina din județul Suceava, la Mânăstirea Sfântul Grigoriu de la Muntele Athos, în Biserica Sfinților Apostoli a Patriarhiei Ecumenice din Istanbul. Capul Sfântului Grigorie, ascuns de către Maria Doamna, soția lui Șerban Cantacuzino, în 1709, se află astăzi la Marea Lavra de la Vatoped, tot de la Muntele Athos. După 55 de ani, în care a sălășluit în incinta Muzeului Național de Artă din București, racla cu sfintele moaște ale lui Grigorie Teologul a fost readusă, în 2001, la Mânăstirea „Schimbarea la față”, cunoscută și ca Slatina, din județul Suceava.
Pe lângă data de 25, când e pomenit Sfântul Grigorie, pe 30 ianuarie sunt celebrați Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. În tradiția populară, ambele date sunt prilej de mare sărbătoare, dar și momente importante, ce trebuie respectate cum se cuvine, pentru binele casei și al familiei creștine. De altfel, perioada cuprinsă între 25 ianuarie și 2 februarie mai este cunoscută în popor și drept Filipii de Iarnă, Teclele sau Trisfețitele. Cine ține sărbătorile va fi apărat de boli și de lupi, va fi ferit de arsuri, de friguri și de pagube. Nu se lucrează, nu se coase, nu se tricotează și se sărbătorește mai ales de către femeile care au avortat, pentru iertarea păcatelor. E bine să se dea de pomană o lumânare aprinsă, pentru a avea o viață luminoasă.
Sursa: cuvantul-ortodox.ro