În fiecare an, în prima vineri de după Paște, Biserica Ortodoxă sărbătorește Izvorul Tămăduirii, praznic închinat Maicii Domnului, care dorește să arate rolul important al Fecioarei în lucrarea mântuirii oamenilor.
Creștinii care vin la biserică iau parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică.
După slujba de sfinţire a apei, preoţii îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”.
În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.
Denumirea de Izvorul Tămăduirii trimite la o serie de minuni care au fost săvârșite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare a întâlnit un bătrân orb care l-a rugat să îi dea apă și să-l conducă în cetate. Deși în apropiere nu știa să existe vreun izvor, Leon a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i să intre în pădure, pentru că acolo va găsi apa de izvor cu care să îi spele ochii orbului, iar acesta va începe să vadă.
Drept ofrandă adusă acestei minuni, după ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Justinian – care s-a vindecat bând apă de la izvor, a construit o biserică și mai mare.
Creștinii ortodocși iau parte la slujba de sfințire a apei, care are loc de Izvorul Tămăduirii, iar preotul îi stropește cu aghiasmă pe toți cei aflați în biserică – pentru a alunga spiritele rele.
Apa sfințită în această zi se poate bea oricând, în special de către cei bolnavi, pentru că aceștia au șanse mai mari de vindecare. Potrivit tradiției, apa sfințită în această zi îi ajută pe oameni să se umple de Duhul Sfânt și să își vindece suferințele și bolile.
