Sfântul Vasile, Boboteaza și Sfântul Ioan încheie, în mod obișnuit, ciclul sărbătorilor de iarnă. Totuși, potrivit tradiției, există și alte momente importante, la început de an, în luna lui Gerar ce trebuie respectate ca atare.
Obiceiurile lui Gerar se țin
Ziua Cuviosului Teodosie cel Mare se numără printre obiceiurile lui Gerar. Ziua protectorului naşterilor trebuie respectată.
Femeile care își doresc copii sănătoși și naștere ușoară țin sărbătoarea cu sfințenie. La fel și restul oamenilor care vor să fie apărați de cutremure, arsuri, ciumă, vise rele și năluci. La loc de cinste se află Circovii de iarnă, celebrați cu fast, vreme de trei zile, între 15 și 17 ianuarie.
Se spune despre Circovii aceștia că ar fi răspunzători pentru stârnirea furtunilor năprasnice, a viscolului, vârtejurilor, trăsnetelor și a altor fenomene naturale distrugătoare și aducătoare de pagube.
Acum se crede că ar fi miezul iernii pastorale, care începe la Sâmedru și se încheie la Sângiorz. Circovilor le urmează Antanasiile, între 16-17 ale lui Gerar, care se țin pentru sănătate și, mai ales, spre binele copiilor.
Sfântul Petru ține cheile Raiului
De ziua Sfântului Petru, pe 16 ianuarie, e un moment foarte important, în special din punct de vedere religios. Totuși, superstițiile întrec cu mult simbolurile creștine.
Se spune că cei care țin sărbătoarea sunt păziți de rele, de junghiuri și boli și că vor merge direct în Rai, când va fi să treacă la cele veșnice. Cine lucrează, se îmbolnăvește și riscă să se stingă până la finele anului.
Femeile țin această zi pentru a feri copiii de răceală, de bube și de boli. Unii respectă ziua lui Sânpetru pentru a fi feriți de închisoare. Cum Sfântul Petru e patronul lupilor, se spune că nu e bine să dai gunoiul afară din casă de ziua lui, ca să nu atace lupii animalele domestice și să nu se asuprească dușmanii asupra căminului. Se mai crede în popor că Sfântul Petru vine pe la fiecare animal și îl întreabă cum este îngrijit de stapân. Dacă animalul e nemulțumit, sfântul îl ia.
Oamenii trebuie să petreacă în această zi, să mănânce și să bea, mai puțin ciobanii, care nu au voie să guste din bucate decât numai după asfințit.
Se fac pomeni. Nu e bine să te piepteni, să arunci cenușă, să împrumuți, să coși sau să tricotezi. Se mai spune că cine nu mănâncă placinte în această zi se va rătăci în călătorii.
Antonie cel Mare alungă duhurile rele
Pe 17 ianuarie, obiceiurile lui Gerar continuă. E sărbătoarea Cuviosului Antonie cel Mare, făcător de minuni și vindecător de boli.
Ziua lui se ține pentru protejarea împotriva duhurilor rele, farmecelor, bolilor, loviturilor și arsurilor. În ziua următoare, pe 18, credincioșii îi sărbătoresc pe Sfinții Atanasie și Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei.
Ziua mai este cunoscută și ca Atanasia Ciumelor și este respectată cu sfințenie în popor, fiind considerată scut împotriva ciumei, a infirmităților, amețelilor și loviturilor de tot felul. Se fac colaci, turte cu unt, pâinici cu zahăr și se dau de pomană cu colivă.
Cine vrea să aibă livezi roditoare, să nu sufere de friguri, de pagube și de primejdii trebuie să țină sărbătoarea Sfântului Eftimie cel Mare, pe 20 ale lunii. Bărbații trebuie să-i respecte ziua, ca să fie sănătoși.
Pe 25, încep Filipii de iarnă, cu ziua Sfântului Grigorie Teologul, protectorul văduvelor. Se serbează cu fast pentru a avea spor la lucru, pentru a fi feriți de boli, de înec, de pagube.
Nu se coase, nu se fac treburi casnice și nu se dă nimic din casă. Fetele așteaptă cu nerăbdare ziua Sfântului Ioan Hristonomul, pe 27, căci dacă respectă cum se cuvine această zi vor avea parte de spor.
Pe 30, e zi mare. Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grogore Teologul și Ioan Gură de Aur este știută în popor și drept Trisfețitele sau Teclele.
Fetele care o țin vor avea parte de fericire și restul credincioșilor vor fi feriți de orbire și vor avea spor la muncă. Acum se împarte colivă pentru cei care s-au stins neîmpărtășiți.
Dacă e geroasă această zi, vara va fi caldă și dacă, dimpotrivă, va fi zi caldă, primăvara va fi friguroasă.