De la siguranță iluzorie la o viață cu dor și vinovăție
Copilăria în comunism a marcat profund conștiința acestei femei. A văzut-o pe mama sa „de multe ori la un pas de moarte și închisoare pentru că făcuse avorturi ilegale”. Când Revoluția a venit, ea era deja căsătorită de 3 ani și avea 2 copii născuți cu o diferență de doar un an între ei. Se gândea că acum e „în siguranță” – că liberalizarea avortului este cu adevărat „un drept al femeii câștigat la revoluție și un apanaj al democrației”.
Dar realitatea s-a dovedit cruntă. Și-ar fi dorit „o familie mare cu mulți copii (11)”, dar se temea. Cuvintele care descriau copilul nenăscut ca fiind doar „o aglomerare de celule” sau că „de fapt nu simte, și că în realitate nici măcar nu e încă un copil” au fost suficiente pentru a-și înăbuși conștiința. „Simțeam că fac un păcat deși nu credeam în Dumnezeu”, mărturisește ea, dar a reușit să-și țacă glasul interior și a ales avortul.
Momentul când iluzia s-a sfărâmat
Transformarea a venit printr-un documentar medical intitulat „Strigătul mut”. Atunci a văzut realitatea: acel copil simte pericolul, încearcă să se ferească și să strige, dar nimeni nu îl aude. Este apoi sfâșiat și scos bucată cu bucată. În acel moment, ea a înțeles „grozavia avortului”.
Dar suferința ei nu s-a oprit acolo. A crezut că steriletul o va proteja, că aceasta este o cale sigură. O doctoră nu i-a oferit explicații clare, doar că „împiedică concepția”. Mult mai târziu, a descoperit că steriletul nu împiedică concepția, ci fixarea copilului în uter – ceea ce înseamnă că a continuat să comită avorturi asupra copiilor săi în stadii incipiente de dezvoltare, fără să-și dea seama. Această descoperire a fost devastatoare.
Învățătura Bisericii Ortodoxe privind avortul
Biserica Ortodoxă învață că avortul este o formă de lepădare de prunci – un păcat foarte grav împotriva sfintei comenzi a lui Dumnezeu: „Creșteți și vă înmulțiți”. Copilul nenăscut este o persoană vie din prima clipă a zămislirii, cu o suflet și o viață proprie, pe care Dumnezeu a plasat-o într-un loc care ar trebui să fie extrem de protejat – pântecele mamei.
Însă Biserica nu condamnă persoana – condamnă păcatul. Și, important, Biserica garantează că există iertare și vindecare chiar și după o asemenea faptă. Sfânta Taină a Spovedaniei și pocăința sinceră sunt căile pe care Dumnezeu le-a pus la dispoziția tuturor celor care se-ntorc la El cu inima ruptă.
Consecințele devastatoare ale avortului
Mărturisitoarea descoperă și alte adevăruri greu de acceptat. Avortul nu este nici măcar un drept propriu democrației, cum se crede în mod comun. Prima țară care a legalizat avortul a fost URSS în 1920 – un regim totalitar. A urmat Germania lui Hitler. SUA, reprezentanta democrației după cum se spune, abia în 1973 a legalizat avortul. Deci, ideea că e un semn de progres democratic este o minciună monstruoasă.
Consecințele sunt profunde. Avortul nu lezează doar viața copilului nenăscut – el marchează sufletul mamei, relația dintre mamă și copiii supraviețuitori, relația dintre soți. E o rană sufletească care poate dura o viață, dacă nu este vindecată de milă divină și de pocăință adevărată.
Drumul spre vindecare: Pocăința și iertarea divină
Pentru această mămică, salvarea a venit printr-o „minune” pe care o numește „cea mai mare din viața ei” – învierea sufletului său și găsirea lui Dumnezeu. A crezut multă vreme că nu va primi iertare pentru acele fapte. Acum știe că există iertare și vindecare chiar și după avort.
Calea vindecării trece prin Sfânta Taină a Spovedaniei, prin mărturisirea cu lacrimi a păcatelor, prin canon și rugăciune pentru pruncii nenăscuți, prin milostenie și prin participarea regulată la Sfânta Liturghie. Dumnezeu întinde mâna tuturor celor care se-ntorc cu adevărat la El.
Un îndemn de nădejde și responsabilitate
Pentru femeile care stau astăzi în fața deciziei de a avorta: faptul că legea permite nu înseamnă că Dumnezeu permite. Copilul vostru este persoană, este viață sacră, și are dreptul să trăiască. Există resurse, există comunități, există Biserică care poate ajuta.
Pentru cele care au făcut deja avorturi: nu dispera. Drumul pocăinței este deschis. Veniți la Sfânta Taină a Spovedaniei cu inimă sinceră. Rugați-vă pentru pruncii voștri nenăscuți. Dumnezeu nu condamnă – El iartă pe cei care se-ntorc. Minunea vindecării sufletului este posibilă, așa cum s-a întâmplat și pentru această mămică care a descoperit că Dumnezeu este infinit mai mare decât păcatul nostru.
Surse
Mărturie publicată de stiripentruviata.ro. Învățăturile Bisericii Ortodoxe asupra avortului au fost consultate din Basilica.ro și Ziarul Lumina.