Teama părinților – o moștenire grea
O femeie, acum la aproape 70 de ani, povestește cum copilăria ei, într-o familie cu un tată vitreg alcoolic și violent, a modelat pentru întotdeauna temerile ei față de viață. Judeca pe mama că „se complace în acea situație”, dar mai târziu a înțeles că mama acceptase ceea ce se întâmpla doar „ca să crească cu un tată”. Din acea experiență traumatică s-a născut o convingere ferma: „Un copil care crește cu un tată vitreg va avea probleme, va fi nedreptățit”.
Această teamă nu ar fi dispărut niciodată. După moartea primului soț și o nouă căsătorie, femeia i-a explicat clar noului partener: nu vrea să aibă alți copii. I-a impus condiții stricte – să nu bea, să nu o lovească – pentru că „îmi era frică și de asta, de la violența tatălui cu care am crescut”.
Alegerile care nu se pot lua înapoi
Soțul ei, cuprinzător și iubitor, a acceptat. Și-a ținut cuvântul. Dar teama ei nu s-a opreșit aici. De două ori femeia a rămas însărcinată și de două ori a ales avortul, „fiindu-că așa era stabilit, să nu avem alții copii”.
Acum, la bătrânețe, cuvintele ei sunt zbuciumate de durere: „Mă gândesc zilnic că cei doi copii pe care i-am avortat ar fi putut să fie acum lângă mine, poate aș fi avut și nepoți. Dar am ales să nu fie așa, iar acum trăiesc aceste tristeți”.
Goliciunea aceasta nu este doar în casă. Soțul ei nu a avut „bucuria să crească și un copil al lui”. Singurul copil care a crescut are acum aproape 40 de ani, nu e căsătorit, nu are viață; este bolnav psihic și nimeni nu știe cine va avea grijă de el când părinții vor pleca.
Avortul în perspectiva Bisericii Ortodoxe
Învățătura Bisericii Ortodoxe condamnă avortul ca pe un păcat grav – „lepădare de prunci” și „pruncucidere”. Nu pentru a condamna persoana, ci pentru că viața umană este sfântă de la concepție, iar Dumnezeu este singurul care poate decide asupra ei. Însă Biserica, într-o măsură care nu se vede în alte locuri, nu încheie ușa pocăinței nici și nici pentru aceasta.
Ceea ce dezvăluie mărturia acestei femei este efectul devastator pe care avorturile l-au avut asupra sufletului ei. După ani de măluire în grijă – teama de înșelătorie, gelozii – constată, amar, că „înșelările m-au afectat atunci, dar au trecut, acum mă afectează avorturile, care nu trec”. Păcatul de a refuza viața nu se șterge cu trecerea timpului.
Consecințele spirituale și sufletești
Această femeie trăiește acum următoarele consecințe: singurătatea gândului că cei doi copii lipsesc; teama că singurul copil va rămâne singur în lume; regretul soțului (care, pe rând, îi spune: „regretă avorturile și că el ar fi fost un tată bun”); și, mai ales, o calvarie sufletească care „nu trece”.
Bolile cronice ale vârstei nu sunt singurele poveri. Există o rană spirituală care nu se vindecă decât printr-o cale: spovedania adevărată și pocăința genuină.
Calea ortodoxa a vindecării
Femeia a scris această mărturie pe sfatul unui preot duhovnic, sperând că „mărturia mea va ajuta vreo femeie tânără să ia decizii mai bune decât am luat eu”. Și această dorință a ei este semn al unui suflet care caută încă salvarea.
Pentru femeia care a făcut avort, drumul ortodox al vindecării trece prin: Sfânta Taină a Spovedaniei, spun canonistii Bisericii, unde vina se pune pe umerii lui Hristos; prin canonul penitenial prescris de duhovnic; prin rugăciunile pentru pruncii nenăscuți; prin milostenia și Sfânta Împărtășanie regulată. Nu este o ștergere a întâmplării, ci o vindecare a sufletului prin mila lui Dumnezeu.
Răspândirea speranței
Cuvintele acestei femei, pline de durere și regret, dar și de cernere a conștiinței creștine, sunt un avertisment și o nădejde. Avertisment pentru fetele și femeile tinere care se gândesc la avort: goliciunea pe care o aduci nu se umple vreodată. Și nădejde pentru cele care deja au făcut acest păcat: Hristos nu le respinge; ușa Sfintei Spovedanii rămâne deschisă.
Dacă ești o femeie care ai făcut avort, nu rămâi în goliciune și vinovăție. Mergi la duhovnicul tău și spune-i totul. Sfânta Taină a Spovedaniei te așteaptă. Și dacă ești tânără și Duhul Sfânt te ispitește cu gândul la avort, ține minte această mărturie: nicio frică nu justifică refuzul de a da viață.
Surse
Mărturie publicată de stiripentruviata.ro; învățătura Bisericii Ortodoxe asupra avortului conform lucrărilor canonice difuzate pe Basilica.ro și Ziarul Lumina.